Ştiute ori neştiute.. femeile din viaţa marelui Brâncuşi….

brancusi

Legenda spune că Maestrul a plecat pe jos, în căutarea liniștii, dar n-a găsit-o pentru că nu era pentru el…Dar drumul a fost incredibil, epopeic si plin de har..
Că a fost un artist impecabil, genial , revoluționar o știe toată lumea..dar și un mare cuceritor de inimi..
Iubirile, împlinite ori neîmplinite, l-au făcut pe Brâncuşi nemuritor. După cum se ştie, în spatele fiecărui bărbat puternic se află o femeie. Brâncuşi avusese mai multe…

brancusi 2
Despre primele iubiri ale lui Brânuși, de la Hobița sau din perioada studenției, nu știe nimeni mare lucru. Singura despre care au povestit unii și alții a fost Ioana, o spălătoreasă din Craiova, pe care Brâncuși a cerut-o în căsătorie când avea numai 18 ani. Cine știe ce s-ar fi întâmplat cu Neica Costache dacă Ioana ar fi spus da..!!

Margit Pogany
Prima iubire celebra din viața lui Brâncuși a fost Margit Pogany.În 1913, el expune în Statele Unite lucrarea Domnișoara Pogany, sculptura care are un succes răsunător. Ochii enormi , celești, au stârnit controverse, însă sensibilitatea lucrării a invins.
Brâncuși a cunoscut-o pe pictorița unguroaică în 1909, cînd tânăra i-a devenit model. Maestrul o alinta pe fiica doctorului parizian Pogany, ibovnica nemuritoare.
Nu există certitudini, dar sunt destui cei care povestesc că tânăra Margit s-a iubit nebuneste cu Brâncuși, iar după război ea a emigrat în Australia de unde timp de 30 de ani a ținut corespondență cu maestrul..pasiunea din tinerețe s-a transformat intr-o prietenie epistolară sinceră.

EILEEN LANE
In anii 20, în atelierul lui Brâncuși intră o irlandezo-americană superbă, cu 20 de ani mai tânără decât maestrul, nefericită în dragoste (tocmai rupsese logodna cu iubitul ei),Eileen Lane, și care își găsește alinare în brațele maestrului . Brăncuși om liber , fără prejudecăți își invită muza în România. *De ce nu vii în Romania ? Asta îți va schimba ideile, nu trebuie să îți faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea..!!.*Vacanța celor doi în Romania a durat intre 11 septembrie și 7 octombrie 1922 timp în care au vizitat Sinaia, Peștișani, iar la întoarcere spre Paris au rămas la Roma și Marsilia.
Se spune că după această călătorie, Eileen Lane a început să viseze la rochia de mireasă, dar maestrul i-a lăsat să se înțeleagă că nu are chemare de soț..
Dezamăgită, s-a întors acasă, dar din această poveste de dragoste a rămas posterității sculptura inspirată de personalitatea, fragilitatea si teama de gura lumii a tinerei lui iubite Eileen Lane.

Maria Bonaparte
A urmat prințesa Maria Bonaparte.Moștenitoarea unei mari averi. Ea a fost modelul pentru controversata Prințesa X, care a provocat un scandal imens în 1919, când artistul a expus-o la Grand Palais. Dar Brâncuși a explicat..*Statuia mea, este femeia, sinteza însăși.Cinci ani am lucrat, și am simplificat , am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti.Și ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele și fard pe obraji? Nu asta e femeia! Pentru a degaja această entitate, pentru a aduce în domeniul sensibilului acest etern în forme efemere, timp de cinci ani am simplificat, am finista lucrarea.Și cred că, biruind în cele din urmă, am depășit materia..!!*
Dar gurile rele nu s-au oprit din speculații, mai ales că Marie era pasionată de psihanaliză, era mare prietenă cu Freud, iar una din temele ei de cercetare era exterm de controversată.
Miliţa Petrașcu este o tânără din Chişinău, o răzvrătită dintr-o familie bună de peste Prut. La începutul secolului trecut, artista făcea parte la Zürich din grupul de artişti de la Cabaret Voltaire, cei care înfiinţau mişcarea dadaistă. E amică cu Lenin (care nu vrea să intre în DADA) şi cu Tristan Tzara. Prin cel din urmă, Miliţa ajunge să-l cunoască pe Brâncuşi.
În 1919, tânăra Petraşcu intră în atelierul sculptorului şi se îndrăgosteşte năprasnic de artist. Maestrul o cucereşte cu şarmul şi laudele lui la adresa talentului fetei, a doua zi îi cumpăra unelte de sculptat şi Miliţa rămâne la el până în 1924. Din păcate, cei care i-au cunoscut pe cei doi povesteau că Miliţa era ca o sclavă, mereu la dispoziţia maestrului capricios, care în aceeaşi perioadă a avut relaţii şi cu alte femei.

Leonie Ricou
Madame Ricou.
Madame Leonie Ricou (1875-1928), pariziană divorțată și foarte cultivată era una din cele mai mondene persoane din Parisul Belle Epoque și în salonul ei de arte din inima Montparnasse-ului intrau toate personalitățile culturale ale vremii Apollinaire, Picaso, Boccioni, Modigliani.Constantin Brancusi nu avea cum să lipsească. Deși se spunea că era doar o relație amicală intre maestru și celebra colecționară, cei ce îl știau pe Brâncuși au spus deseori că nu se putea ca frantuzoaică sa nu fi picat în mrejele lui.
Madame L.R. este lucrarea inspirată de colecționara Leonie și a făcut parte din colecția lui Yves Saint Laurent.

Renee Irana Frachon
Baroneasa Renee Irana Frachon,era o mare colecționară de artă și în primul deceniu al sec.trecut intrând în atelierul românului în căutare de opere valoroase, se îndrăgostește de el devenind muza lui. Ea este cea care i-a inspirat lucrarea Baroneasa R.F.(eroii României chic)
Brâncuşi a cunoscut-o pe marea pianistă Cella Delavrancea, fiica lui Barbu Delavrancea, în 1922, tot în atelierul lui. Tânăra era la Paris la un concert şi a ajuns în curtea lui Neica Costache printr-un prieten miliardar grec, un mare colecţionar de artă. Cumpărase „Prinţesa X” şi a vrut să-i facă cunoştintă Cellei cu românul care gândise acea minune.
Au urmat un flirt elegant şi o poveste de dragoste scurtă, dar pasională, pe care au bănuit-o unii dintre apropiaţii lui Brâncuşi şi ai tinerei pianiste.

Peggy Guggenheim
Peggy Guggenheim, moştenitoarea unei averi fabuloase după ce tatăl ei, un negustor evreu bogat, a dispărut odată cu scufundarea Titanicului, vine să cucerească Parisul
La sfârşitul anilor ‘30 intră şi în atelierul lui Brâncuşi şi vrea să cumpere o versiune a «Păsării în văzduh». Brâncuşi cere 4.000 de dolari pe lucrare, Peggy nu vrea să cumpere la preţul ăsta şi decide să obţină o reducere seducându-l pe artist.
Astfel, Brâncuşi devine unul dintre «sutele de amanţi» care au trecut prin budoarul lui Peggy şi se naşte o relaţie pasională-amicală între artist şi extravaganta americancă. Brâncuşi o alintă Peggyţa, iar Peggyţa îi spune când «ţăran viclean”, când „zeu adevărat”.
Într-una din biografiile ei, Peggy îşi aminteşte cu duioşie: „Brâncuşi obişnuia să se îmbrace frumos şi să mă scoată în oraş, atunci când nu-mi gătea. Avea un complex al persecuţiei şi întotdeauna era obsedat că oamenii îl spionează. Mă iubea foarte mult…”.
Relaţia dintre Brâncuşi şi Peggyţă a durat până în 1940, când Guggenheim s-a întors în America din cauza războiului. Înainte de plecare, la mai bine de un an de la startul negocierii, Peggy se hotărăşte să dea 4.000 de dolari pe «Pasărea în văzduh» (dar după ce schimbase suma în franci francezi, ca să câştige cam 400 de dolari) şi descrie ultima întâlnire dintre ea şi Brâncuşi: «El mi-a adus «Pasărea» la maşină, cu lacrimile curgându-i pe obraji. Nu ştiu dacă plângea pentru că nu voia să se despartă de sculptura lui sau pentru că nu mă va mai vedea niciodată”.
Constantin Brâncuşi şi Maria Tănase au format un cuplu în 1938. Cei doi s-au îndrăgostit la o expoziţie la Paris, relaţia însă a fost de scurtă durată.

bc0
În volumul “Brâncuşi – Amintiri şi exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestită pe larg aventura trăită de cei doi, autorul publicând chiar şi amănunte picante. “Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii… S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiaţi)”, spune Pandrea.

sonia
Pictoriţa franceză Sonia Delaunay (1885-1979), contemporană cu Brâncuşi, i-a fost confidentă marelui sculptor în ultimii ani de viaţă ai acestuia. Într-una din însemnările Soniei e descrisă relaţia profundă dintre Brâncuşi şi Vera Moore, o mare pianistă, care i-a marcat cu adevărat viața.
Prietenă apropiată a lui Brâncuşi (1876- 1957), prezenţă constantă în atelierul artistului din cartierul parizian Montparnasse, Sonia Delaunay a fost uimită de influenţa pe care o avea Vera Moore (1896-1997) în viaţa sculptorului.

vera si john moore
În 1930, curatorul Jim Ede îl invita pe Brâncuşi la un concert al unei pianiste celebre în epocă, Vera Moore, o neozeelandeză evreică, născută într-o familie cu şapte fraţi, toţi muzicieni. Cei doi se întâlnesc după concert şi încep o poveste de dragoste care a durat patru ani. În cele 40 de scrisori pe care cercetătorii le-au descoperit în arhiva artistului e descrisă o poveste plină de pasiune din partea lui Brâncuşi. În 1934, din relaţia celor doi se naşte John, unicul copil al sculptorului. Brâncuşi nu-şi recunoaşte niciodată fiul. John Constantin Brâncuşi Moore, care a devenit fotograf profesionist la Crazy Horse în Paris, povesteşte că şi-a văzut tatăl o singură dată, la el la atelier, şi că-şi aminteşte că nu şi-au vorbit absolut deloc.
“La o întâlnire de câteva ore din studioul lui Brâncuşi, el mi-a povestit mai multe despre Vera Moore, pe care a numit-o «vrăjitoare ». Mi-a mărturisit că puterea Verei a fost atât de mare, încât după încheierea relaţiei lor nu a mai fost atras de nimeni altcineva, nici fizic şi nici psihic. Că după Vera nu a mai existat nimeni în viaţa lui, nu a mai atins nici o femeie. De bună voie şi nesilit de nimeni a devenit un ascet. Această transformare a fost remarcată de toţi, însă nimeni nu a pus-o în legătură cu Vera”, a notat Sonia Delaunay în însemnările sale.
Bărbat charismatic, Brâncuşi – care nu s-a căsătorit niciodată – a fost totuşi subjugat de pianista pe care o cunoscuse în 1930 şi care- i făcuse un copil, pe John Moore, patru ani mai târziu, când artistul împlinise 58 de ani.
“Brâncuşi mi-a spus că nici un personaj feminin, din multele personaje atrăgătoare ce i-au călcat pragul atelierului, nu a reuşit să-l mişte şi să-i accelereze bătăile inimii aşa cum a făcut- o Vera”. Sonia Delaunay remarcă, plină de tristeţe, faptul că după povestea de dragoste cu Vera Moore, Brâncuşi nu a mai fost acelaşi om.
“Sculptorul plin de viaţă ce ştia să facă atmosferă la petreceri, ce gătea mâncăruri fantastice şi care ştia ce fel de vin sau de băutură se potriveşte cu ce fel de mâncare, s-a transformat într-un personaj desprins parcă din cărţile cu poveşti. Se metamorfozase într-un fel de călugăr bătrân, cu barbă albă, îmbrăcat de obicei în alb, cu saboţi de lemn în picioare… un vegetarian ce-şi petrecea timpul filozofând şi contemplând lumea”, povestea Sonia în memoriile sale.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s