Să nu te-apleci chiar de te doare…

f0
Să nu te-apleci chiar de te doare,
Şi toţi din soartă au vrut să-ţi ieie,
De te-au zdrobit din întâmplare
Nu plânge,
Ridică-te de jos, Femeie!
f4
Tu râuri ai făcut din lacrimile tale
Şi ai vegheat ca Domnul fiilor să deie.
Doar fericire şi flori în a lor cale
De te-a durut,
Ridica-te, Femeie!
f6
Ai vrea să numeri trandafirii înroşiţi
Iar din petale să faci cărare către stele,
Atât cât anii nu-ţi sunt încă irosiţi,
De vrei ca să fii sus,
Ridică-te, Femeie!
o3
Vei aduna acum,
scânteia unui foc nestins
Adio vremuri, prezentu-n loc să steie,
Iar ce-i frumos să fie-n veci de necuprins.
Să nu fii tristă,
Ridică-te, că poti, Femeie!
t1
Avem cu toţii un trecut, adesea, e frumos
Sau,poate credem în minuni sau, o idee,
Dar ştim că plouă doar de sus în jos,
Tu să priveşti mereu în sus,
Ridică-te, Femeie!

A mai rămas postum doar un cuvant:
Trăieşte, şi-adună un buchet de orhidee,
Să nu-ţi mai laşi ochii în jos,
Ridică-ţi-i, Femeie!
Să-ţi cuibăreşti curaju-n suflet, ca să steie,
Şi nu te apleca în veci.
RIDICA-TE, FEMEIE!(Florentina Craciun)
pagina Lia Neamt
cluj 2014

Anunțuri

Un gând despre „Să nu te-apleci chiar de te doare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s