DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…LUDWIG VAN BEETHOVEN

b1
Omul e mai tare decât soarta şi o poate învinge.
Nu recunosc alt semn al superiorităţii decât bunătatea.
Mă simt fericit ori de câte ori reuşesc să mă ridic deasupra unui obstacol.
Nu există o misiune mai grea decât să te apropii de îndumnezeire mai mult decât alţi oameni şi să răspândeşti razele divine în mijlocul umanităţii.
Povăţuiţi copiii spre virtute; ea singură, şi nu banii, îi poate face fericiţi. Vă spun din experienţă.
Toate artele adevărate sunt un progres moral.
Muzica mea porneşte din inimă şi se adresează inimilor.. trebuie să aducă foc în inimile bărbaţilor şi lacrimi în ochii doamnelor… graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde… este o revelaţie mai înaltă decât toată înţelepciunea şi filosofia.
cob1
Cine nu s-a simtit uneori singur, extrem de singur, avand  senzatia pierderii oricarei sperante?
Nici cei mai faimosi, bogati si importanti oameni din lume nu sunt scutiti de momente de solitudine si extremă amărăciune.
Este exact ce s-a întâmplat cu unul din cei mai remarcabili compozitori ai tuturor timpurilor, Ludwig Van Beethoven, născut la Bonn, Germania, în 1770 și decedat la Vienna, Austria in 1827.
Beethoven trecea prin una din acele perioade de tristete deplină, sumbre si întunecate. Era foarte trist si deprimat după moartea printului Germaniei, care a fost binefacătorul său si un al doilea tată.
Tânărul compozitor suferea de o mare lipsă de afectiune. Tatăl său, un betivan care obisnuia să îl agreseze fizic, a murit pe străzi din cauza alcoolismului. Mama sa a murit foarte tânără. Fratele său biologic nu l-a ajutat. In plus, simtea că boala i se înrăutătea. Simptomele surditatii începuseră să îl deranjeze, făcându-l nervos si iritabil.
Beethoven putea auzi doar printr-un fel de trompeta introdusă în ureche. Totdeauna purta cu sine un caiet de notite, unde oamenii puteau să scrie si să comunice cu el.
Observând că nimeni nu îl întelegea si nu voia să-l ajute, Beethoven se retragea în sine si evita oamenii. De aceea si-a câstigat faima de mizantrop. Din toate aceste motive, compozitorul a căzut intr-o adâncă depresie. Se și pregatise sufleteste, spunându-si că poate era mai bine pentru el să se sinucidă.
Dar cum nici un copil al Domnului nu este uitat, mâna atât de necesară de ajutor a venit printr-o tânară femeie oarbă care locuia in aceeasi casa unde el se mutase,și care, într-o noapte, i-a spus, tipindu-i la ureche:
„As da orice să văd lumina lunii!”
b2
Ascultând-o, Beethoven a fost mișcat până la lacrimi. La urma urmei, el putea să vadă!!! El putea compune muzica si putea s-o transcrie pe hârtie!
O puternica dorintă de a trăi a revenit în Beethoven si l-a călăuzit să  compună una din cele mai frumoase piese de muzica din toate timpurile: Sonata lunii!

In tema ei principala, melodia imită si seamănă cu pașii înceti ai oamenilor, posibil ai lui Beethoven si ai altora, ducând sicriul printului Germaniei, prietenul, patronul si binefacătorul său.
Uitându-se la cerul luminat de luna argintie și amintindu-si de tânara femeie oarbă si intrebându-se in acelasi timp de motivele mortii dragului său prieten, el a intrat intr-o adâncă meditatie.
Unii invătăcei în muzică spun ca notele care se repetă insistent în tema principală a primei părti a Sonatei, ar putea fi silabele întrebării “de ce“ sau ale unui cuvânt asemănător în limba germana.
Anii de după invingerea tristetii, suferintei si durerii, au venit cu incomparabila „Oda bucuriei” din a sa „Simfonia IX”, capodopera sa , care a încoronat munca de o viată a acestui compozitor. Si-a intrepretat opera prima oara in 1824 dar, fiind total surd, nu a putut auzi aplauzele.
Unul dintre solistii săi l-a întors blând, ca să vadă multimea aplaudând, ovationând si vibrând. Se spune că „Oda bucuriei” exprima gratitudinea lui Beethoven față de viața si de Dumnezeu pentru că nu s-a sinucis.
CALEIDOSCOP 8-08-04
Si toate acestea, mutumită acelei femei tinere oarbe, care l-a inspirat în dorința de a traduce în note muzicale o noapte luminată de lună: razele lunii impletindu-se în dulcile acorduri ale minunat de frumoasei melodii.
Folosindu-si sensibilitatea , Beethoven, compozitorul care nu putea auzi, a conturat prin această minunată melodie, frumusetea unei nopti scăldată de razele lunii, pentru o fată care nu o putea vedea cu ochii săi fizici.

pagina Lia Neamt cluj 2014

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s