Golul cel veşnic din inima plinului învaţă golul să zboare…

pasare 2
Stefan Augustin Doinas si sotia sa, Irinel Liciu, au trait si au murit impreuna
Vestea a facut inconjurul lumii la 28 mai 2002. „O fosta balerina s-a sinucis la sfarsitul saptamanii trecute. A lasat in urma un bilet in care scrisese ca nu mai putea trai fara sotul ei care murise cu o zi in urma. Irinel Liciu, 74 de ani, a luat o supradoza de somnifere dupa moartea sotului ei, poetul Stefan Augustin Doinas, 80 de ani.” Fusesera de nedespartit timp de 42 de ani.(ANA-MARIA LUCA)
st2
Ştefan Augustin Doinaş pe numele sau adevarat Stefan Popa şi Irinel Liciu alias Silvia Lia Voicu s-au cunoscut la mijlocul anilor ‘50, în Bucureştiul prăfuit de tancurile Armatei Roşii. El era încă un poet minor, fiu de ţărani din Arad. Ea era vedeta Bucureştiului, ( s-a nascut in 1928 la Cluj)balerină la Operă, cu studii de balet făcute la Moscova şi Leningrad, curtată de Bodnăraş şi Maurer, prietenă cu Tanţi şi Lica Gheorghiu, fiicele lui Gheorghe Gheorghiu Dej. El stătea în gazdă la un balerin, aşa a întâlnit-o. Pe urmă a privit-o îndelung pe scena Operei şi a făcut o obsesie pentru ea. Se întâmplă rar, dar uneori se întâmplă: obsesia a devenit reciprocă. Femeia fatală a Bucureştiului, Irinel Liciu, la braţul unui poet care trăia din leafa de ziarist la o revistă culturală.
S-a căsătorit cu el dintr-o imensă dragoste. Era indragostită de un bărbat vanjos, un om de la tară, dar de un mare rafinament intelectual. El o admira.
„A fost o dragoste la prima vedere”, povesteste printre lacrimi Laura Iliescu, prietena lui „Irinel” de pe vremea cand aveau 16 ani si mergeau la Opereta. „A fost singura ei iubire. A fost o iubire minunată”, suspina prietena, la amintirea vremurilor în care ea si Irinel erau „tinere si dragute” si se confesau una alteia. „Ar fi facut orice pentru Doinas al ei, si cele mai grele mâncăruri. El i-a scris o poezie cu un măr. Mărul a fost tăiat în două, partea asta esti tu, partea asta sunt eu. Am invidiat-o atunci.”
Scriitorul Emil Hurezeanu i-a cunoscut împreună. „Aveam 15-16 ani, dar tin minte ca am fost foarte impresionat cand am cunoscut-o, chiar mai impresionat decat de cunostinta cu Doinas „, spune scriitorul. „Frumusetea ei avea ceva din finetea unui totem, a unui cap esential, un nas arcuit, ochii migdalati, un ten mai smead, cu părul strans în spate, asa cum toate balerinele îl poartă si in timpul carierei, si după”, spune Hurezeanu. „Doinas era, a rămas, si așa-l tin minte, un personaj auster, foarte discret. Vorbea putin.”
Irinel l-a scos din inchisoare
In 1957, Doinas a fost condamnat la inchisoare pentru „omisiune de denunt „. Marcel Petrisor era cel pe care Doinas nu-l denuntase. Acesta facuse o vizita la redactia revistei „Teatrul” si le-a spus tuturor la plecare sa vina a doua zi in Piata Universitatii la un miting anticomunist. Aceasta se intampla pe fondul miscarilor revolutionare din Ungaria, in 1956, care nu conveneau regimului vremii. Dupa ce Marcel Petrisor a fost arestat si a denuntat pe cei care se aflau prezenti cand vorbise despre manifestatie, Stefan Augustin Doinas a fost arestat. Laura Iliescu isi aminteste de perioada aceea.
„Irinel a suferit foarte mult atunci. Stiu ca primea telefoane, se speria, dar n-a renuntat niciodata.” Doinas a fost condamnat la doi ani. Atunci, Irinel Liciu, o glorie a baletului, laureata a premiului de stat, specializata la Leningrad si la Moscova, si-a folosit toata influenta ca sa-l salveze pe scriitor, spune Hurezeanu.
„Ea era un VIP al regimului. Avea admiratori si admiratoare chiar in sânul partidului. Adorau baletul si omagiau cu cosuri de flori si sampanie pe balerine. Si – tin minte de la ea – deseori, după spectacole, era asteptata in foaier sau în culise de fetele lui Gheorghiu-Dej. De Lica, dar si de Tanti, care ar fi vrut să aibă o prietenie cu ea. N-a fost cazul.”
Balerina a cerut o audienta Constantei Craciun, care era sefa Consiliului de Cultura, ministrul Culturii. O veche ilegalista de partid care avea si ea o slabiciune pentru balet. La foarte putina vreme dupa aceea, el a fost eliberat din inchisoare. . Poate că a fost şi asta, poate că a fost şi angajamentul de colaborare cu Securitatea pe care poetul l-a semnat în închisoare. L-a semnat, l-a denunţat pe Ion Caraion, Ion Caraion l-a denunţat pe Marin Preda, piesele de domino s-au tot prăbuşit unele peste altele.
FLORI 6
Impreuna 42 de ani
La scurt timp dupa iesirea din inchisoare, in 1958, Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas s-au casatorit. Povestea lor de dragoste s-a derulat de atunci incolo in apartamentul din Strada Bratianu nr. 35. Departe de ochii prietenilor, ai rudelor sau ai vecinilor. Nici unul dintre prieteni nu l-a vazut insa vreodata pe Doinas singur.
Povestea Doinaş într-un interviu, la TVR: „Ani de zile, după căsătorie, am fost prinţ consort. Nevastă-mea, Irinel Liciu, fiind prim-balerină la Opera din Bucureşti, pur şi simplu m-a întreţinut. Am trăit pe spinarea ei. Aveam interdicţie de a publica şi toate uşile îmi erau închise. Mergeam să îmi aştept soţia la Operă, după repetiţii, iar portarul mă striga «domnul Irinel»“. Irinel Liciu era în culmea gloriei. Primise în 1958 titlul de Artistă Emerită de la Gheorghe Gheorgiu Dej.
st6
Irinel Liciu – Gabriel Popescu era însă un cuplu mai celebru decât Irinel Liciu – Ştefan Augustin Doinaş. Gabriel Popescu – colegul ei de scenă, balerinul de aur al României comuniste. Ce tristeţe pentru Partid, şi ce fericire pentru Doinaş: Gabriel Popescu era homosexual. În 1965 a fost închis pentru orientarea sa sexuală, iar mai apoi a cerut azil politic în Occident. Fără Gabriel, Irinel Liciu a apărut tot mai puţin pe scenă. La sfârşitul anilor ‘60 a părăsit Opera din Bucureşti şi nu s-a mai întors. Ultima oara a dansat la 12 februarie 1968 in „Faust”, acelasi rol in care debutase. Apoi nu a mai pus piciorul in Opera Romana, nici macar ca spectator. Prietenii spun ca renuntase la balet si pentru ca nu mai era multumita de repertoriul clasic, rusofil. Vorbea foarte rar despre balet…


Ca într-un dublu balansoar pentru copii, gloria ei apunea pe măsură ce Ştefan Augustin Doinaş îşi lua avânt spre marea literatură. Trecuseră anii purgatoriului comunist şi interdicţia de a publica. Vin în serie: primul volum de poezie publicat, prima traducere, primul premiu al Uniunii Scriitorilor, apoi premii internaţionale, medalia Goethe pentru monumentala traducere a operei „Faust
„Mereu impreuna: la Sibiu, la Bucuresti, in Germania, când el a primit medalia Goethe, după ce a terminat de tradus „Faust”. A fost cu el in Canada, in America, de fiecare data si pot sa spun ca era in aceeasi măsură îndrăgită, admirată, iubită, ca și el”, isi aminteste Hurezeanu. „Erau inseparabili, Doinas si Irinel. Ea ii spunea lui Doinas. Si noi ii spuneam la fel.” ”
st1
Călătorii în străinătate, mari avantaje oferite de comunişti în schimbul unor mărunte compromisuri.
De pildă, poeziile de propagandă semnate Ştefan Augustin Doinaş. „Le-am scris gândind că ce fac acum pot să repar mâine“, spunea poetul într-un interviu acordat Eugeniei Vodă. Doinaş călătoreşte în Franţa şi Germania, îi întâlneşte pe Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu, stă cu Cioran în mansardă şi face filosofie cu el. Merge la New York, doarme în apartamentul de protocol al lui Ceauşescu: „Am ajuns acolo graţie ministrului de Externe din acea vreme, George Macovescu, care a dispus aceasta subalternilor săi de la New York. Bineînţeles, eu şi soţia mea ne-am bucurat de televizorul în culori, care, odată deschis, ne permitea să discutăm fără teama de microfoane“, mărturisea el în 1990, în dialog cu Petru Cârdu.
O rabdare extraordinara si o veselie debordanta. Asa o descriu toti prietenii pe Irinel Liciu, fie ca au cunoscut-o prin Doinas, fie ca o stiau din copilarie.
„Ore in sir il asista, intr-un iatac, pe scriitorul, pe traducatorul din Goethe. Numai să citesti „Faust” ai nevoie de vreo sase luni. Ei bine, el ani in sir l-a tradus. Si apoi cartile pe care le-a scris îi creau un fel de izolare obligatorie, pe care ea o împărtăsea. Era o persoană care trăia noaptea, ca o locuitoare a unui mare oras occidental”, spune Hurezeanu.
„Filipineza e rugata sa faca pilaf filipinez”
Irinel participa la toate discutiile si intalnirile serioase. Ea era motorul discutiilor. „Nu era sotia unui mare scriitor, era mai mult decat sotia unui mare scriitor. Era Irinel Liciu”, spune Hurezeanu.
Doinas era un om cu mare putere de intelegere, spun prietenii. Un om care era mereu imbracat bine, chiar cochet, dar care adeseori dadea binete si disparea, isi aminteste Laura Iliescu.
„Ea era mai emotionala, dar deloc mai superficiala. Avea o inteligenta intuitiva, fara pereche, sunt convins ca pricepea totul si chiar mai mult. Citea, era o artista in felul in care intelegea.”
Gatea extraordinar si era mereu preocupata de ce ii face bine lui Doinas, spune Laura Iliescu. „Facea cele mai grele mancaruri fara sa se plictiseasca. Totul pentru Doinas.”
Lui Hurezeanu i-au ramas in memorie „cele mai bune prajituri din lume” si pilaful filipinez cu sofran. „Ea fiind si putin filipineza, cu ochii migdalati, de multe ori faceam gluma asta impreuna: „Filipineza e rugata sa faca pilaf filipinez”.”
st4
„Mare poet, dar îi cam plac servitoarele”. Aşa se şoptea în lumea literară despre Doinaş. Se îndrăgostea de femei de condiţie modestă, iar episoadele sale de infidelitate au devenit de notorietate. Irinel Liciu află şi trăieşte cu această criminală realitate: Doinaş înşală! Are chiar un episod în care îl părăseşte şi Doinaş are, astfel, şansa să scrie una dintre cele mai frumoase poezii din literatura română: „Astăzi ne despărţim”.
Dar Irinel Liciu şi Ştefan Augustin Doinaş rămân împreună. O iubire mare iartă trădările. Revoluţia din 1989 îi prinde galopând spre vârsta a treia. Ea respirând în ritmul vitalităţii lui. Doinaş devine membru al Academiei Române. Alexandru Paleologu şi alte personalităţi din lumea universitară românească îl propun, în 1992, pe lista pentru Nobelul literar. Intră în politică şi între 1993 şi 1996 e senator al României din partea Partidului Alianţa Civică. Îşi dă seama la timp şi admite la final: „calitatea mea de senator e nesatisfăcătoare“. Primeşte premii literare şi distincţii, conduce o revistă, „Secolul 20“. scrie tablete săptămânale în „Cotidianul”. Rămâne poet până la finalul vieţii.

st3

Sfarsitul?
El avea cancer, dar nu o forma grava. Daca ii rezista inima ar mai fi trait. „I-am vazut in ianuarie 2002, erau foarte stinsi. Ea gatea doar lucruri fara sare si piper. Mergeau din ce in ce mai greu”, isi aminteste Hurezeanu. L-a felicitat pe Doinas de ultima lui aniversare, pe 26 aprilie 2002. In luna mai a venit la Bucuresti si i-a cautat la telefon. „Irinel mi-a spus ca Doinas e internat. Avea o voce foarte stinsa.”
„Mereu imi spunea: daca i se intampla ceva lui Doinas, eu m-as omori. Am certat-o”, sopteste Laura Iliescu printre lacrimi.
Când a aflat că Doinaş a murit, Irinel Liciu şi-a dat seama că şi ea va muri, căci spunea adesea că nu i-ar putea supravieţui. Şi nu i-a supravieţuit. Era sâmbătă seara. Ea şi-a corectat cu fard imperfecţiunile bătrâneţii, de parcă urma să iasă la cină pe Victoriei. S-a aşezat la biroul lui Doinaş, în bibliotecă, a scris câteva cuvinte pe o foaie de hârtie. Apoi a luat un pumn de somnifere, s-a aşezat pe pat şi a murit. A găsit-o în zori menajera.
In dimineata când a aflat că Doinas a murit, Emil Hurezeanu a sunat la ei. I-a raspuns o voce de femeie care semana cu cea a lui Irinel. „Ce tragedie. Vreau sa vin la tine” si vocea mi-a spus: „Veniti, veniti. Doamna Irinel a murit acum o ora”. Era menajera lor care venise si o gasise pe Irinel in pat. „Am vrut sa vin, am mers, am parcat masina in fata si am vazut tot felul de procurori si politisti. N-am putut sa urc”, spune Hurezeanu. Nici Laura Iliescu n-a putut sa urce pana la apartament. „Am ramas acolo, jos, rezemata de usa. Era foarte cald.” Poetul si Balerina au fost inmormantati impreuna la Cimitirul Bellu. O placă de comemorare semnată de fostul partener al lui Irinel Liciu, Gabriel Popescu, le aduce un omagiu.

st5

Sursa Cristian Delcea Moartea poetului Ştefan Augustin Doinaş şi sinuciderea balerinei Irinel Liciu. 25mai 2013

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s