Omul e sclavul propriei vanităţi…

johann brahms

131 de ani de la naşterea marelui compozitor Johann Brahms

jb
Se povesteşte că în tinereţe lui Brahms i se reproşa mereu faptul că temele abordate în compoziţiile sale sunt extreme de triste şi de deprimante.Intr-o zi a fost apostrofat chiar de editorul său care i-a spus-o în modul cel mai direct cu putinţă
-Scrieţi o muzică tristă.Ascultătorii ar prefera să se destindă şi să plece de la concerte
într-o dispozitie cât mai bună.Te rog ca următoarea dumnitale compozitie să aibă un ton cât mai vessel, mai optimist
-O să mă străduiesc, promise cu timiditate tânărul Brahms..
Peste câteva zile se prezintă înaintea editorului cu o mapă voluminoasă
-Ei , sper că de data asta ţi-a reuşit, zise omul
-Aşa cred, răspunse Brahms aranjând partitura.Noua compoziţie începea aşa” Eu vesel mă întreb spre mormânt ”

Brahms era deja la o vârstă înaintată cînd a compus un ciclu de melodii intitulat “Cântece de dragoste”.Un amic de-al său, impresionat poate de acestea, îl întreabă pe maestru când o să i-o prezinte pe muza care l-a inspirat.
-Dragul meu, spuse Brahms, până acum n-am întâlnit nici o femeie care să dorească să-şi împartă viata cu mine.Dacă totuşi ar apărea vreodată una, aş refuza-o categoric considerând-o femeie lipsită de gust.

Brahms era un tip extrem de temperamental.Dacă în timpul repetiţiilor pe care le făcea cu instrumentiştii, se întâmpla ca ceva să nu meargă cum trebuie, exploda imediat într-un torent de insulte si expresii deloc măgulitoare la adresa acestora.Bineînţeles regreta imediat că i-a ieşit porumbelul şi nu ştia apoi cum să se mai scuze.Se povesteşte că odată după ce a terminat de înjurat o oră întreagă orchestra din Leipzig, când repetiţia a luat sfârsit a abordat o mină surâzătoare spunând
-Domnilor , dacă printre domniile voastre se mai află cineva care a scăpat astăzi nebălăcărit, îl rog să mă ierte. Ştiu prea bine că nu mă cheamă nici Bach, nici Hayden, nici Mozart, ori Beethoven.Eu sunt Johannes Brahms.
Orchestra s-a ridicat în picioare şi a început să-l aplaude.

Johannes Brahms a fost invitat într-o zi să cineze la un prieten.Erau şi alţi invitaţi, dar compozitorul era vedeta serii.La un moment dat, gazda se ridică şi ţine un toast
-Domnilor , în cinstea înaltului nostru oaspete,am dispus să fie adus din pivniţe cel mai bun vin al nostru,un Brahms al vinurilor,al putea spune
In timpul mesei, gazda îl întreabă pe Brahms cum i se pare vinul
-E bun spuse compozitorul,dar poate îl găsiţi în pivniţa dumneavoastră şi pe Beethoven.

Johannes Brahms era un om destiul de retras căruia nu-i plăcea ăn mod deosebit viaţa mondenă.O doamnă din înalta societate îşi dorea însă atât de mult să îl aibă printre invitaţi ei la o serată şi pe ilustrul compoyitor, ăncât s-a gândit că-l va indupleca pe acesta să participe dacă îi va trimite lista invitaţilor, cu rugîmintea de a-i sterge pe cei care nu îi sunt pe plac.Brahms i-a îndeplinit dorinţa şi i-a returnat lista de pe care ştersese un singur nume Johannes Brahms.

pagina Lia Neamt Cluj 2014

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s