Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut..


ad2
Nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut,
Totul trece ca o tramba de nori,
Vine vantul si o destrama,
Vantul care scutura flori.
ad3
Nu te-ntrista ca nimic nu se-ntoarce,
Raurile curg toate spre mare.
Oricat ai merge de repede,
Nu poti s-ajungi pana la zare.
Unii caini latra doar, altii musca,
Bivolii sunt negri si-mpung.
Pa pajistea tanara, iezii
Sa-mbatraneasca n-ajung.
ad1
Lasa steaua sa cada chiar
Daca nu e de foc ci de gheata.
Poate venim din lumine ori poate
Din ceata venim si mergem in ceata.
AD4
Tu nu te-ntrista c-ai pierdut ce-ai pierdut.
Totul se destrama ca o tramba de nori.
Vine vantul si usuca dealurile
Pe care primavara se ivesc flori.(Zaharia Stancu)

Bătălia s-a sfârşit, soldatul rămas pitulat într-o mască undeva departe pămantul geme gata să urle, gata să nască.Deasupra cerul gol şi soarele în jur câmpul gol si mortii sufletele lor stau drepti şi asteaptă să intre-n rai în fata portii.
cb1
Soldatul din mască vede o floare si vesel şi-o pune după ureche
Ce mândră, ce pură e lumea ce rea, ce urâtă, ce veche
Bătălia s-a sfârsit, soldatul ridică fruntea să vadă iarba
tiuie-un glont rătăcit si-i sfaramă tâmpla si barba
deasupra cerul gol si soarele
în jur câmpul zdrobit de obuze
în mască soldatul nu mai are nici ochi să vadă, nici buze(Batalia s-a sfârsit… Zaharia Stancu)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Anunțuri

Am închiriat lumea pentru tine..


MT00
Am închiriat lumea pentru tine.
Poţi să te plimbi în voie prin ea,
am contract pe termen nelimitat,
iar într-o bună zi, avem opţiunea asta,
o putem cumpăra.
MT5
Am închiriat lumea pentru tine
şi mare lucru n-ar mai fi de făcut.
Poate doar să transmiţi din cand în cand,
de la faţa locului ultimele evenimente,
stirile de ultimă oră,
în direct şi-n exclusivitate,
la o oră de maximă audienţă,
în prime-time, toate luminile
şi toate umbrele ei ieşite din comun, senzaţionale.
MT6
Am închiriat lumea pentru tine,
poartă-te frumos cu ea,
trateaz-o ca pe o proprietate,
nu ca pe o mansardă închiriată pe nimic.
Nu te gandi la ea ca la o locuinţă provizorie,
există mari şanse să locuim definitiv în ea.
MT1
Am închiriat lumea pentru tine
şi ar fi bine să nu-i schimbi încuietorile,
yalele, de la bun început.
Mai întai dă-i cu var, văruieşte-o pe toată în alb
şi las-o aşa o vreme, să se usuce.
Am închiriat lumea pentru tine…(Marius Tuca)

pagina Lia Neamt 2014 cluj

Te iubesc foarte mult, să nu uiţi asta niciodată….Eu..copilul tău !!


CT2

Nu mă răsfăţa. Ştiu bine că nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar te încerc totuşi!
– Nu-ţi fie teamă să fii ferm cu mine. Eu prefer aşa. Acest lucru mă aşază la locul meu.
– Nu folosi forţa cu mine. Aceasta mă obişnuieşte cu ideea că numai puterea contează. Voi răspunde mult mai bine dacă sunt condus.
– Nu fi inconsecvent. Aceasta mă pune în încurcătură şi mă face să scap nepedepsit, indiferent ce fac.
– Nu-mi face promisiuni. S-ar putea să nu le poţi ţine iar eu să-mi pierd încrederea în tine.

ct6
– Nu răspunde provocărilor mele atunci când spun sau fac lucruri care te supără. Voi încerca atunci să ies victorios de fiecare dată.
– Nu te supăra prea tare când îţi spun „te urăsc”. Nu cred ce spun, dar vreau să te fac să-ţi pară rău pentru ceea ce mi-ai făcut.
– Nu mă face să mă simt mai mic decât sunt. Voi încerca să-ţi demonstrez contrariul purtându-mă ca o persoană „importantă”.
– Nu face nimic în locul meu, din ceea ce aş putea să fac singur. Acest lucru mă face să mă simt „mic” şi voi continua să te folosesc în serviciul meu.
– Nu-mi menaja „relele obiceiuri” , acordă-mi cât mai multă atenţie. Altfel nu faci decât să mă încurajezi să le continui.
– Nu mă corecta în public. Voi fi mult mai sensibil dacă-mi vei vorbi blând între patru ochi.

ct4
– Nu încerca să discuţi comportamentul meu în febra conflictului. Din anumite motive, auzul meu nu este foarte bun în acel moment, iar comportarea mea şi mai slabă.
– Nu-mi ţine predici. Vei fi surprins să constaţi cât de bine ştiu ce e bine şi ce e rău.
– Nu mă cicăli. Dacă o faci, va trebui să mă protejez prin a părea surd.
– Nu mă pedepsi prea tare. Mă sperii uşor şi atunci spun minciuni.
– Nu uita că mie îmi place să experimentez. Învăţ din aceasta, deci te rog să te obişnuieşti. Nu mă feri de consecinţe, trebuie să învăţ din experienţă.

ct5
– Nu încerca să arăţi că eşti perfect sau infailibil. Mă faci să simt că nu voi putea să te ajung niciodată.
– Nu te teme că petrecem prea puţin timp împreună. Ceea ce contează este cum îl petrecem.
– Poartă-te cu mine cum te porţi cu prietenii tăi, atunci voi deveni şi eu prietenul tău…..te iubesc foarte mult, să nu uiţi asta niciodată….Eu..copilul tău !!

pagina Lia Neamt cluj 2014

Mamă, la oraş este sublim;bine c-am fugit la timp de-acasă;


ma1
Mamă, la oraş e foarte bine;
geme cartierul de poeţi;
toţi sunt trişti şi palizi ca şi mine
şi se-ncoronează când sunt beţi…
ma2
Odele se scriu cu mâna stângă,
dreapta-i numai pentru însemnări,
circulă o virgulă nătângă
printre ne-ntâmplatele-ntâmplări;
MA3
la oraş cea mai grozavă-i noaptea:
merg într-una, străzile-s pustii,
uite-aşa ajungi să nu mai ştii
dacă scrii sau ea te scrie, cartea…
Dacă ai noroc, faci rost precis
de o altă minimă splendoare:
o iubită cu trecut decis
şi cu viitor la întâmplare;
MA4
mai frumos e însă când rezişti
plin de demnitate la tentaţii;
dai la câini şapte pătrimi din raţii
pentru că şi câinii-s foarte trişti;
MA6
şi frumos e când să-mparţi mai poţi
chiar şi pita de la subsioară
simţi c-o vei mânca a doua oară
când vor fi sătui şi veseli toţi…
MA7
Mamă, la oraş este sublim;
bine c-am fugit la timp de-acasă;
bine că m-am rătăcit! amin!
să-mi cântaţi, când am să stau pe masă
şi-am să dorm de toate câte sunt,
şi-oi visa că-s vesel, în pământ,
rădăcină la o stea frumoasă…(Adrian Pintea)

pagina Lia Neamt Cluj 2014

De foame aerul sigilase fiecare sunet…


RA1
Intr-o mare de trupuri
sleite de oboseala unui drum
pe care nu-l cunoscusem
mă ridicasem să privesc orizontul
RA4
dar gura femeii îmi muşcase glezna
de foame aerul sigilase fiecare sunet
aş fi strigat
aş fi strigat sângelui din apus
că nu-i de ajuns să-mi curgă prin vene
că moartea unei zile
RA0
e singurul moment în care mă întreb
pe unde mai respiră călătorul din mine
când inima lui s-a închis
într-o iarnă de porţelan?(M-au slobozit-Ana Sofian)
RA3
poate pentru fiecare încrâncenare
lăsată de viaţă
în tomul cu file fără număr
nimeni nu ştia câte pagini povestesc despre ea
nimeni n-o cunoştea îndeajuns
ca să poată spune
e vinovată
RA5
ochii ei scuturând lacrimă în fluviu
cum o toamnă îşi rătăceşte frunza
în pulberea drumului
glasul stins –
flaut vechi într-o lume surdă şi necunoscătoare
mâna ei – adevăr împrumutat fiecărei atingeri
RA6
dacă o veţi întâlni în statornicia unei treceri
scrieţi un cuvânt
pentru fiecare ecou de lumină pe care l-aţi simţit
când destinul v-a adus în preajma ei
şi-atunci alungarea îi va fi mult mai uşoară…(Ana Sofian)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Umple, iubito, cu vin vechi potirul..


a03
Umple, iubito, cu vin vechi potirul,
Fructul luminii, limpezit de muze,
Alintă apa dulce din havuze
Ce-a adormit cu trudă trandafirul.
PICT4

Aşterne masa cu-n surâs pe buze,
Aşează pâinea şi veghează mirul
Ademenind spre trupul blând zefirul
Aromitor al zorilor lăuze.

gf1

Aprinde focul, nu-l lăsa să piară,
Aruncă lemne pe altar. Apoi
Miresme dulci ne vor zidi. Spre seară
Vom dezbrăca veşminte. Drepţi şi goi
Ne vom topi ca un palat de ceară
În flacăra dintru adânc de noi.(Adrian Munteanu)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Când a făcut întâii paşi, văzu pâinea în mâinile unui copil..


b1
Când zăcea în făşii în poala mamei, îşi întindea mâinile după soare vrând să smulgă strălucirea lui rotundă de pe cer. Şi zarea..nu i-a răspuns niciodată.
– Când a făcut întâii paşi, văzu pâinea în mâinile unui copil. Şi-a întins mâinile după pâine… Dar nu ..
i-au dat-o.
– Când a început să simtă chemarea florilor şi adâncul rost al cântecului binefăcător, şi-a întins mâinile după o floare. …Dar spinii florii l-au respins şi a simţit săgeata durerii dintâi în inimă, era durerea leului alungat din vizuini.
v0
– Când îi crescu credinţa şi dorul de luptă, îşi întinse mâinile după argintul răsplătirilor şi după aurul biruinţei. Şi l-au alungat, l-au bătut, l-au chinuit.
– Omul care-şi întindea mâinile şi niciodată nu a cules decât lacrimi şi blesteme, niciodată n-a putut râde fericit.
– Şi trist şi obosit, bătrân şi chinuit, şi-a întins mâinile plângând după soare… şi soarele
s-a desprins de pe cer, a căzut în braţele-i micşorat de cădere ca un măr, şi omul care îşi întindea mâinile totdeauna în zadar… simţi că i-se deschide noaptea, ca să se cufunde în ea, ţinând strâns la sânu-i, soarele – măr. .(Emil Isac)
m3
Am băut din fântâna voastră
Si inima a-nceput să-mi crească.
Pomul vieţii tânăr s-a scuturat,
Păsări frumoase au zburat. ‘ Si toate-ncepură să-nflorească
SC4

Părul nu-mi mai era cărunt,
Pasul nu-mi mai era mărunt,
Gura mi se facu rosie ca o fragă.
Am început să râd şi să cant,..Si lumea mi se făcu dragă.
lm0
Usor s-a topit gândul de fier,
Durerile le aruncam pe drum,
Râdeam de viaţă că-i pară şi fum.
Si lăudam soarele şi lumina din cer.Dar fântâna de setea mea s-a secat.
caleidoscop 22-08-02
Genunchii si capul mi i-am plecat.
Iar simţeam vremea pe umăr.
Pasul în un fir de iarba s-a-mpiedicat
Si scheletul din mine s-a cutremurat.(Emil Isac-Am băut din fânână)

Sufletul în carte l-am inchis.
Să fii cu grijă, oricând să n-o desfaci.
Tot ce e aici cu dragoste scris
Te va face să plângi şi să taci.(Emil Isac)
pagina Lia Neamt Cluj 2014