Viaţa nu e legată cu o fundă, dar este totuşi un dar…


rb
Regina Brett este autoarea cărtilor Be the Miracle: 50 Lessons for Making the Impossible Possible. Ea a fost nominalizată de două ori, în 2008 și în 2009, la premiul Pulitzer pentru lectiile scrise pentru The Plain Dealer Cleveland, cel mai mare ziar din Ohio.
În ziua când a împlinit 45 de ani a alcătuit o listă cu 45 de lectii de viată, trăite si învătate, ca femeie, ca om, ca mamă. Când a împlinit 50 a mai adăugat 5.
april 3
Rezultatul este acesta:
1. Viaţa nu este dreaptă, însă tot este frumoasă.
2. Când ai îndoieli, fă doar un pas mic înainte.
3. Viaţa e prea scurtă pentru a pierde timpul urând pe cineva.
4. Nu te lua prea în serios. Nimeni altcineva nu o face.
5. Plăteşte-ţi facturile lunar.
6. Nu trebuie să ai ultimul cuvânt în fiecare ceartă. “Agree to disagree”.
7. Plângi alături de cineva. E mult mai sănătos decât să plângi singur.
8. Este în ordine să fii câteodată supărat pe Dumnezeu. El poate suporta.
9. Economiseşte pentru pensie încă de la primul salariu.
10. Când vine vorba de ciocolată, rezistenţa e zadarnică.
11. Împacă-te cu trecutul tău, ca să nu-ţi încurce prezentul.
12. Este în ordine să-ţi laşi copiii să te vadă plângând.
13. Nu-ţi compara viaţa cu a celorlalţi. Nu ştii care e rostul călătoriei lor.
14. Dacă o relaţie trebuie să fie secretă, nu ar trebui să faci parte din ea.
15. Totul se poate schimba cât ai clipi. Nu-ţi face probleme. Dumnezeu nu clipeşte niciodată.
16. Viaţa e prea scurtă pentru relaţii lungi din milă. Începe să trăieşti sau începe să mori.
17. Poţi să treci peste orice dacă te apuci azi.
tim1
18. Un scriitor scrie. Dacă vrei să devii scriitor, apucă-te de scris.
19. Nu e niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită. Însă cea de-a doua depinde în totalitate de tine.
20. Când vine vorba de ceea ce iubeşti în viaţă, nu accepta refuzul.
21. Aprinde lumânări, foloseşte aşternuturile bune, îmbracă lenjeria fantezistă. N-o păstra pentru ocazii speciale. Azi e o zi specială.
22. Pregăteşte-te temeinic pentru orice, apoi găseşte starea de flux.
23. Fii excentric acum. Nu aştepta până la bătrâneţe pentru a purta mov.
24. Cel mai important organ sexual este creierul.
25. Nimeni altcineva nu răspunde de fericirea ta decât tu.
26. Când evaluezi aşa-zise dezastre, întotdeauna încearcă mai întâi să te întrebi dacă ele vor conta peste 5 ani.
27. Întotdeauna alege viaţa.
28. Iartă oricui orice.
29. Nu e treaba ta ceea ce cred alţii despre tine.
30. Timpul vindecă aproape orice. Acordă-i timp timpului.

31. Oricât de bună sau rea ar fi o situaţie, se va schimba.
32. Serviciul tău nu o să te îngrijească când vei fi bolnav. Dar prietenii, da. Păstrează legăturile.
33. Crede în miracole.
34. Dumnezeu te iubeşte pentru că el este Dumnezeu, nu pentru ceea ce ai făcut sau nu ai făcut tu.
35. Tot ce nu te omoară, cu siguranţă te face mai puternic.
36. Să îmbătrâneşti e o alternativă mai bună decât să mori tânăr.
37. Copiii tăi au o singură copilărie. Fă-o memorabilă.
38. Citeşte Psalmii. Acoperă toată varietatea emoţiilor umane.
39. Ieşi afară în fiecare zi. Miracolele te aşteaptă peste tot.
40. Dacă ne-am pune cu toţii problemele într-o grămadă şi am vedea şi problemele celorlalţi, cu siguranţă le-am vrea înapoi doar pe ale noastre.
41. Nu analiza viaţa. Arată-te şi profită cel mai mult de ea, acum.
42. Scapă de tot ce nu e folositor, frumos sau îmbucurător.
43. Tot ceea ce va conta cu adevărat la sfârşit este că ai iubit.
44. Invidia e o pierdere de vreme. Ai deja tot ceea ce ai nevoie.

45. Ce e mai bun abia acum urmează.
46. Indiferent cum te-ai simţi, scoală-te, îmbracă-te şi fă-ţi apariţia.
47. Respiră adânc. Asta calmează mintea.
48. Dacă nu ceri, nu vei primi.
49. Nu sta.
50. Viaţa nu e legată cu o fundă, dar este totuşi un dar…

pagina Lia Neamt cluj 2014

Dezbrăcaţi-mă! Luaţi-mi mintea şi trupul..


b9
Dezbrăcaţi-mă!
Luaţi-mi mintea şi trupul
Atât mi-a rămas un gol rece,
Un punct de aer, un strop de apă,
Apă ce simte,
Apă ce-şi schimbă forma din real în ideal.
b91
Dezbrăcaţi-mă!
Luaţi-mi ochii şi buzele
Atât mi-a rămas un chip mut şi orb
Ce prinde-n mână fiecare clipă
Şi-o pipăie fără să ştie ce-i.
b92
Dezbrăcaţi-mă!
Luaţi-mi lacrima şi visele
Căci tot ce am e iluzie simplă
Iluzie la viaţă
Ce s-adapă din suflarea mea.
b93
Dezbrăcaţi-mă!
Luaţi-mi sufletul greu
Căci rămân un fir de nimic,
Dar vă rog nu-mi luaţi nimicul
Căci el surprinde “ un singur mine”
Ce rămâne fericit.(Anabella Eliza Cotovanu)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Voi ce călcati pe suflet ca pe pres


a1
Voi ce călcati pe suflet ca pe pres
Si nu simtiti arsura lui în talpă
Nici coardele mugind rupte din harpă
În cartea vietii îngerii-au dat gres.
D2
Când ati urcat păsind pe scara vietii
N-ati presărat firimituri de pâine
Grăbindu-vă doar la ziua de mâine
Sub tălpi strivind blândetea tineretii.
Si ne priviti de undeva de sus
Învesmântati cu mantia de zei
Ce ati furat-o de la cel supus
Să vă-ncălzească-n trup de farisei.
D4
Vă urlă vântul strania purtare
Si cerul vă presară spini pe scară
Când coborâti călcând peste uitare
Să se înfingă-n inima de fiară.
Si vă pândesc acvilele din zbor
Să vă înghită stârvul obosit
Din vene demoni vă sorb negresit
Licori amare ,sprijiniti de- un nor.
D5
Mă uit în ochii vostri ,n-au sclipire
Ce goliciune fără strălucire
Sub gene stăpânite de uimire
Văd lac secat ,nu-s lacrimi, nici iubire. (Ana Podaru)

pagina Lia Neamt 2014

Ocnasi ai timpului ..


f1

Ocnasi ai timpului ducem spre alte
emisfere sarea din noi:
In fiece zvon se aud pasii melcilor din coloană.
Ocnasi ai timpului vâslim
în căutarea niciundelui…

f2

Iarăsi se-adună din oglinzi
Pulberi cenusii;
Cârtitele schimbă fetele înlăuntrului
Și îsi surpă urcusul
La intrare în vis!

f4
Ca o arsură
Se-ntinde dorinta spre tărmul meu
Înghitit de tine
Numai tu inflexibil m-alungi
Mă alungi!
Să caut pe-o prispa de dimineti
Roua somnoroasă
Si alte ierburi
Ca-n înnpotarea din urmă
să nu mai simt lacrima Ta
Trecerea ei
Roua ei.

lm5
Intr-o vetustă geometrie
Trupul meu se îmbracă
Spatii albastre rămân
Intre mine si… mine
O barieră se lasă
Despărtind lacrima mea
De-a ta.
Inghetată în uitare
Aripa..(versuri Rodica Scutaru Milas)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat..


t2

Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.

t3
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.

t1

Uite, e seară.
Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte.(Lucian Blaga)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Cu cât vei creşte mai mare, cu atât ai să vezi câţi oameni muncesc pentru tine, cu mâinile sau cu mintea..


sobar1

– Vai, ce urât este coşarul acesta, tată ! Nu-mi place să văd feţe aşa de negre. Fără îndoială că el este un om rău, nu-i aşa, tată ?
– Nu vorbi aşa, fiule. Fără să ştii, te arăţi nerecunoscător; căci dacă coşarul este negru, e pentru tine.
– Pentru mine ! Ce vrei să spui, tată ? Nu înţeleg.
– Am să-ţi explic. Acum că este frig, se aprinde focul în toate casele. Mii de sobe ard, pentru a ne încălzi şi pentru a ne găti mâncarea. Coşurile sobelor se umplu de funingine şi sunt murdare. După câtva timp trebuie curăţate. Dacă nu ar exista coşari, cine ar curăţa coşurile ? Tata, mama sau chiar tu. Deci, fiecare dintre noi s-ar murdări şi înnegri într-o astfel de muncă. Îţi închipui ce mutre am avea ! Nu cred că o asemenea muncă ţi-ar plăcea. Fii deci fericit că există aceşti coşari; fii recunoscător, căci, ţi-o mai spun o dată: coşarul este negru pentru tine.

sobar2
– Nu m-am gândit niciodată la asta, tată.
– Să te gândeşti de acum înainte, fiule. Şi dacă tot vorbim despre asta, mai ascultă ceva. Pentru tine morarul este alb; pentru tine măcelarul este roşu; pentru tine ţăranul este ars de soare, bătut de vânt şi de ploaie; pentru tine cizmarul are spatele încovoiat, medicul se expune bolilor molipsitoare, mecanicul veghează în picioare pe o locomotivă şi soldatul stă de pază la hotare. Când aceşti oameni mor făcându-şi datoria este pentru tine. Orice om care îndeplineşte o slujbă folositoare, o îndeplineşte pentru ceilalţi oameni. Fiecare în felul său slujeşte pe ceilalţi. Cu cât această muncă este mai grea, mai umilă şi mai prost plătită, cu atât trebuie să o cinstim mai mult.

sobar3
– Ţi-o făgăduiesc, tată, că nu voi mai zice niciodată despre coşar că e urât, nici despre cărbunar.
– Aceasta nu ajunge, fiule. Cu cât vei creşte mai mare, cu atât ai să vezi câţi oameni muncesc pentru tine, cu mâinile sau cu mintea. Munca este viaţa însăşi a lumii. Când ai să înţelegi aceasta, nu va mai fi suficient să-i cinsteşti pe muncitori, ci va trebui să le urmezi exemplul, să devii folositor la rândul tău. La rândul tău ai să munceşti pentru alţii. Şi când vei fi ostenit din cauza muncii pe care o vei presta în folosul tuturor, ai să-ţi aduci aminte de coşar. Fiecare muncă lasă urme pe frunte, în palme, în inimă. Când ne-am făcut din plin datoria, suntem obosiţi, plini de praf, de riduri, de răni şi câteodată de sânge. De cele mai multe ori, fiule, acestea nu sunt plăcute la vedere, dar nimic nu e pe lume mai de preţ decât aceste peceţi ale muncii. Doresc un singur lucru de la tine. Iată ce: Tot aşa cum ai zis în neştiinţa ta de copil „Vai, ce urât e coşarul ăsta!”, aş dori ca, odată devenit înţelept, să strigi în faţa muncitorilor, cărora munca le-a lăsat urme şi pe care i-a schimbat şi i-a îmbătrânit:
– Vai, ce frumoşi sunt ei ! Numai cei răi şi nefolositori sunt urâţi.

pagina Lia Neamt cluj 2014