DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII… Dale Carnegie


d1
Succesul nu e nici noroc, nici destin, nici şansă. E o comoară ascunsă în fiecare dintre noi şi puţini cunosc secretele cu care o pot aduce la suprafaţă. Secretele succesului sunt entuziasmul, energia şi puterea pe care le veţi pune în slujba reuşitei, sunt comoara pe care Dale Carnegie vă ajută să o descoperiţi.
Cei capabili să-şi exprime cu uşurinţă ideile, care ştiu să fie buni conducători şi cum să trezească entuziasmul în ceilalţi, se vor bucura de mai multe reuşite în viaţă.. Popularitatea, fericirea şi simţul propriei valori depind în bună măsură de felul în care ne comportăm cu ceilalţi. Iată câteva idei, ce merită a fi reţinute:
– Toţi oamenii îşi doresc să se simtă apreciaţi, importanţi, înţeleşi, aprobaţi.
– 99% din oameni nu se învinovăţesc pentru nimic, oricât de mult ar greşi.
– E mai uşor să criticăm, să reproşăm, să ne impunem propria părere, să dăm ordine, să sancţionăm greşelile celorlalţi şi să ne ascundem propriile greşeli, să vorbim despre ce ne interesează pe noi şi să nu fim atenţi la ce vor ceilalţi să ne comunice.
– Când sunt criticaţi, oamenii devin defensivi, li se lezează orgoliul şi sentimentul de importanţă şi se naşte în ei sentimentul de ranchiună. Niciun om nu este perfect. Trebuie să avem mai multă înţelegere şi îngăduinţă, atât pentru ceilalţi, cât şi pentru noi înşine.
– Oamenii nu sunt fiinţe pur logice, ci emoţionale, clădite pe prejudecăţi şi conduse de orgoliu. Termenul „al meu” este cel mai important la om şi la fel de puternic indiferent dacă e vorba de casa mea, familia mea, religia mea. Renunţarea la orgoliu atunci când interacţionăm cu ceilalţi este începutul înţelepciunii.
– Nu dăm prea mare atenţie când ne formăm părerile. Preferăm să credem în ce am fost obişnuiţi să credem că e adevărat, şi ne închidem mintea şi inima când cineva încearcă să ne facă să renunţăm la convingerile noastre. Din moment ce nu avem acelaşi corp, aceeaşi fire şi aceeaşi minte şi nu am beneficiat de acelaşi mediu şi experienţe, e imposibil să avem cu toţii aceleaşi păreri şi să ne dorim aceleaşi lucruri. Să respectăm părerile celorlalţi și să evităm, pe cât posibil, conflictele.

Nu critica, nu condamna şi nu te plânge. Oamenii cu caracter şi stăpânire de sine găsesc puterea de a înţelege şi de a ierta. Critica nu face decât să demoralizeze şi să creeze tensiune, fără a aduce rezultate de durată. Iar cine judecă, va fi judecat. Nici măcar Dumnezeu nu are de gând să judece oamenii până nu şi-au dat ultima suflare. Dr. Johnson

Fii drept şi sincer în aprecieri. Oamenii îşi doresc să fie apreciaţi. Fiecăruia dintre noi ne este mai uşor să criticăm şi să reproşăm decât să lăudăm. Aprecierea este atât de rară în ziua de azi, încât de multe ori ne simţim stingheriţi să-i lăudăm pe ceilalţi. Însă aprecierile sincere, la obiect şi făcute dezinteresat sunt adevărate deschizătoare de inimi. Fereşte-te de linguşeli. Acestea sunt artificiale, nu vin din suflet şi sunt spuse doar pentru că celuilalt i-ar plăcea să le audă, fără ca tu să le crezi.

Stârneşte în ceilalţi o dorinţă vie. Când doreşti să convingi pe cineva să facă ceva, gândeşte-te bine înainte, pentru a afla cum poţi trezi în acea persoană dorinţa de a face acel lucru. Încearcă să înţelegi punctul ei de vedere, ca să poţi vedea diferenţa dintre perspectiva ta şi a celuilalt. Cum oamenii în ziua de azi sunt mai interesaţi de propria persoană, de ceea ce-şi doresc ei în momentul în care vrei să îi ajuţi, ai un mare avantaj. Nu încerca să-i manipulezi să facă ceva ce ţi-ar aduce beneficiu doar ţie, şi ar fi în detrimentul lor. Pe termen lung, asta se poate întoarce împotriva ta.
d3

Şase modalităţi de a deveni agreabil

1. Manifestă un interes sincer faţă de cei din jur. E mult mai uşor să-ţi faci prieteni atunci când te interesează sincer soarta lor, decât atunci când te străduiești să-i faci pe ceilalţi să fie interesaţi de soarta ta. Cei cărora nu le pasă de semenii lor vor întâmpina în viaţă obstacole şi în final se vor simţi ca nişte rataţi. Când îţi pasă sincer de ceilalţi, vei obţine mai uşor atenţia, timpul şi chiar cooperarea lor. Dar nu-i uşor… Trebuie să fii dispus să ajuţi pe alţii, lucru care cere timp, energie, altruism şi înţelepciune. Ceilalţi ne interesează doar în măsura în care ei se interesează de noi. (Publius Syrus)

2. Zâmbeşte. Reţine că expresia pe care cineva o poartă pe chip este mult mai importantă decât hainele cu care se îmbracă. Nu-ţi aşterne pe chip un rânjet. Nu păcăleşti pe nimeni. Îmbracă-ţi chipul cu un surâs adevărat, cu multă lumină în ochi, ce vine din suflet şi încălzeşte inimile celorlalţi. E-adevărat că de multe ori nu prea-ţi vine să zâmbeşti. Străduieşte-te, totuşi să te bine dispui. Comportă-te ca şi cum ai fi fericit – asta chiar te predispune la fericire. Deşi aparent acţiunile se subordonează sentimentelor, nu-i aşa, cele două se îmbină. Controlând prin voinţă acţiunea, controlăm indirect şi sentimentele care, altfel, nu pot fi produse de voinţă. Nu ceea ce ai sau ce eşti te fac să te simţi bine, ci felul în care priveşti lucrurile şi gândurile pe care le ai.

3. Numele cuiva e pentru el cea mai dulce muzică ce-i poate mângâia auzul, pentru că-i aparţine, îl individualizează. Pentru a reţine numele unei persoane, trebuie să faci efortul de a te concentra, de a-l repeta şi de a ţi-l întipări în memorie. Efortul tău va fi răsplătit.

4. Fii un bun ascultător. Încurajează-i pe ceilalţi să vorbească despre ei înşişi. Atunci când porţi o conversaţie, acordă atenţie exclusivă persoanei care vorbeşte. Nu te concentra pe ceea ce urmează să spui, închizându-ţi astfel urechile. Pune întrebări la care ceilalţi vor răspunde cu plăcere. Încurajează-i să vorbească despre ei înşişi şi despre împlinirile lor. De multe ori, partenerul, clientul iritat, angajatul nemulţumit nu-şi doreşte de fapt decât un ascultător prietenos şi înţelegător, în faţa căruia poate să spună ce are pe suflet. Oamenii cheamă de obicei un doctor când, de fapt, cea ce vor e puţină atenţie.

5. Modelează-ţi discursul în conformitate cu interesele interlocutorului tău. Vorbeşte în termenii care-l interesează pe interlocutorul tău. Află ce-l pasionează, dă-i prilejul să-ţi vorbească cu entuziasm şi îţi va fi mult mai uşor să-l abordezi. De fiecare dată când vorbeşti cu cineva, e în acelaşi timp şi o ocazie de a-ţi îmbogăţi existenţa. Fă în aşa fel încât interlocutorul tău să se simtă important şi fii sincer în ceea ce spui. Dacă suntem atât de autosuficienţi şi egoişti încât nu putem răspândi în jur puţină fericire şi apreciere fără a căuta să obţinem în schimb un profit, dacă sufletele noastre nu sunt mai mari decât merele pădureţe, ne vom alege cu eşecul, pe care-l merităm din plin.

6. Poartă-te cu ceilalţi aşa cum vrei ca ei să se poarte cu tine. Respectă-i pe cei cu care intri în contact, apreciază-i la reala valoare, fă-i să simtă că sunt importanţi. Fă toate astea sincer şi din suflet.

d2

Cum să-ţi impui punctul de vedere

Nu poţi învinge într-o dispută. Există o singură cale sub soare prin care să profiţi cel mai mult de pe urma unei discuţii începută în contradictoriu: să o eviţi. În 90% din cazuri, o discuţie în contradictoriu se termină lăsând pe fiecare participant mai convins ca niciodată că are dreptate. La fel cum ura nu dispare niciodată prin ură, ci prin dragoste, o disensiune nu se termină niciodată prin ceartă, ci prin tact, diplomaţie, împăcare, o înţelegere şi a punctului de vedere al celuilalt. Iată câteva sugestii despre cum poate fi evitată transformarea unei neînţelegeri într-o ceartă în toată regula:

– Întâmpină cu bucurie disensiunea. E o şansă de a vedea lucrurile şi din altă perspectivă. Te poate ajuta să-ţi corectezi o viziune greşită.
– Nu te baza pe prima impresie. În situaţii neplăcute, adoptăm instinctual o atitudine defensivă. Controlează-ţi prima reacţie fiindcă e posibil să arăţi ce ai mai rău în tine, nu ce ai mai bun.
– Păstrează-ţi cumpătul. Mai întâi ascultă, dă adversarului o şansă de a-şi exprima punctul de vedere. Lasă-l să termine. Nu opune rezistenţă, nu te apăra, nu dezbate. Asta ridică bariere. Scopul tău este să găseşti punţi de înţelegere.
– Caută punctele comune. După ce ai ascultat ce a avut de spus, începe prin a sublinia punctele asupra cărora sunteţi amândoi de acord.
– Fii cinstit – dacă ai greşit, admite acest lucru, recunoaşte-l deschis. Acest lucru dezarmează duşmanul şi-i reduce atitudinea defensivă.

cl4
– Promite să reflectezi asupra ideilor adversarului şi analizează-le ulterior atent. Poate au dreptate…
– Mulţumeşte adversarului pentru interesul manifestat. Cine e dispus să te contrazică, e interesat de aceleaşi lucruri ca şi tine. Poate chiar vrea să te ajute să vezi mai clar lucrurile, şi atunci câştigi un prieten în loc să-ţi faci un duşman.
– Respectă părerile interlocutorului tău. Nu-i spune niciodată că se înşeală. Atunci când le spui celorlalţi verde în faţă că au greşit, te situezi automat pe o poziţie de superioritate faţă de ei. Îi provoci, iar ei vor avea tendinţa să ţi se opună, să-ţi dovedească contrariul. Nu-ţi îngreuna singur misiunea. Alege să faci astfel de lucruri cu subtilitate şi îndemânare, fără a-ţi da în vileag intenţia. Admite că e posibil să greşeşti şi propune să analizaţi împreună faptele. O atitudine deschisă, conciliantă, îi va invita şi pe ei să fie la fel. Şi mai ales nu uita: puţini oameni sunt logici. Majoritatea suntem plini de prejudecăţi, gelozie, suspiciune şi frică şi ne e foarte greu să renunţăm la propriile păreri.

op0

Psihologul Carl Rogers spune că trebuie să ne facem timp pentru a-l înţelege pe celălalt. Prima noastră reacţie la lucrurile pe care le auzim de la ceilalţi este să le judecăm critic, mai degrabă decât să le înţelegem. Dacă cineva îşi exprimă un sentiment, o atitudine sau un crez, tendinţa noastră este de a-l cataloga imediat drept corect, greşit, stupid, ilogic etc. Fă-ţi, asemenea lui Benjamin Franklin, o regulă din a te abţine de la a contrazice direct sau de a-ţi exprima prea categoric propriile păreri. Înlocuieşte cuvinte precum „cu siguranţă”, „absolut”, „fără îndoială” cu altele precum „cred”, „îmi închipui”, „presupun”, „mi se pare”, „s-ar putea”. Modestia cu care-ţi spui punctul de vedere îi va face pe ceilalţi mai receptivi și te vor contrazice mai puţin, chiar dacă se dovedeşte că ai greşit. Fii diplomat, te va ajuta să ajungi mai uşor la ce ţi-ai propus.
Dacă greşeşti, recunoaşte-o primul şi susţine-ţi vina cu convingere. Atunci când ai curajul să nu cauţi scuze pentru greşelile tale, când le recunoşti chiar şi atunci când nimeni nu-ţi atrage atenţia, îi obligi oarecum pe ceilalţi să fie mai indulgenţi cu tine. În plus, e mai uşor să-ţi suporţi autocritica decât să auzi reproşurile venind de la altcineva. Recunoscându-ţi greşelile, obţii şi o oarecare satisfacţie pentru curajul de care ai dat dovadă. Elimini sentimentul de vinovăţie şi cel defensiv şi adeseori te ajută la rezolvarea problemei create de respectiva eroare.

Dacă vrei să câştigi pe cineva, ia-l cu duhul blândeţii. Aşa cum soarele, şi nu vântul poate face omul să-şi scoată haina, în acelaşi fel, bunătatea, prietenia şi aprecierea îi pot face pe oameni să-şi schimbe părerea, şi nu ameninţările sau dezlănţuirile de furie. Nu impune niciodată nimic cu forţa, nu face presiuni, nu încerca să-i faci pe alţii să fie de aceeaşi părere cu tine. Dacă în inima cuiva clocotesc sentimente de ură şi dispreţ faţă de tine, niciun principiu al logicii nu-l va face să vadă lucrurile aşa cum vrei tu. Foloseşte metoda cuvintelor calde, bune, prietenoase. Cu blândeţe, îi poţi conduce mai uşor în direcţia dorită.

Obţine de la bun început aprobarea interlocutorului tău. Începe prin a prezenta punctele asupra cărora sunteţi de acord, chiar dacă sunt mai puţin importante. Astfel, declanşezi procesul psihologic al aprobării. Un răspuns negativ e un obstacol greu de depăşit. Orgoliul îl îndeamnă să rămână ferm pe poziţie, fie că are dreptate sau nu.

Lasă-ţi interlocutorul să vorbească nestingherit. Majoritatea celor care încearcă să-i atragă pe ceilalţi de partea lor vorbesc prea mult. E mult mai util să manifeşti interes faţă de celălalt şi problemele lui. Chiar şi prietenii noştri preferă să ne vorbească despre ei, decât să audă cum ne umflăm în pene cu reuşitele noastre. Dă-le celorlalţi şansa de a se simţi importanţi ascultându-i cu atenţie, lăsându-i să te depăşească.

Lasă-l pe celălalt să creadă că face totul din proprie iniţiativă. Omul are mai multă încredere în ideile pe care le descoperă singur. Atunci când doreşti să obţii colaborarea cuiva, cel mai bine e să-i dai doar câteva sugestii abile şi să-l laşi să tragă singur concluziile. Nimănui nu-i place să simtă că i se vinde sau impune ceva. Toţi suntem înclinați să avem impresia că facem ceva din proprie iniţiativă, că acţionăm potrivit propriilor noastre idei.

Dă-ţi silinţa să vezi lucrurile din perspectiva celuilalt. Succesul în comunicarea cu ceilalţi depinde de abordarea corectă şi deschisă a punctului lor de vedere. Arată că le apreciezi ideile şi sentimentele la fel de mult ca şi pe-ale tale. Încearcă să-i afli motivaţiile pentru care face ce face, pentru care ar face ce vrei tu să facă. Îţi va lua ceva timp, dar te va scăpa de duşmani şi-ţi va aduce rezultate mai bune, cu un efort mai mic şi cu mai puţină agitaţie.

Arată înţelegere faţă de ideile şi dorinţele celuilalt. Toţi oamenii tânjesc după înţelegere. Arată-le că-i înţelegi, că probabil dacă ai fi în locul, lor ai proceda la fel. Empatia (identificarea, prin trăire, cu cealaltă persoană) anulează cearta, elimină disconfortul și creează bună dispoziţie, făcându-l pe celălalt mai receptiv. Nu uita că ceea ce suntem este rezultatul corpului, firi şi minţii cu care am fost înzestraţi, al mediului şi experienţelor de care am avut parte. Şi toate acestea ne fac unici pe fiecare dintre noi şi ne dau o viziune proprie asupra lucrurilor.

W3

Fă apel la sentimentele nobile ale celorlalţi. Porneşte de la prezumţia că ceilalţi sunt cinstiţi şi vor să facă ceea ce e bine. Oamenii vor reacţiona favorabil dacă-i faci să creadă că-i consideri cinstiţi şi corecţi. Cu toţii acţionăm de obicei din două motive: unul care sună bine şi unul adevărat. Apelând la sentimentele nobile, îţi va fi mai uşor să-i faci pe ceilalţi să se schimbe, pentru că le oferi un motiv de a face ceva care sună bine.

Aruncă mănuşa. Stimulează competiţia, deşteaptă o nobilă emulaţie. Oamenii de succes iubesc jocul, şansa de exprimare de sine, de a-şi dovedi valoarea, de a se autodepăşi, de a câştiga. Dorinţa de a fi cel mai bun, de a se simţi important animă oamenii.

Fii un conducător adevărat. Află cum să transformi oamenii fără a-i jigni sau a-i indigna. Dacă trebuie neapărat să reproşezi cuiva ceva, începe cu laude şi aprecieri sincere. Ne vine mai uşor să ascultăm lucruri neplăcute după ce suntem lăudaţi pentru calităţile noastre. Laudele, aprecierile sincere îi fac pe ceilalţi să aibă mai multă încredere în ei şi să urmeze cu mai multă uşurinţă sfaturile.

Atrage-le celorlalţi atenţia în mod indirect asupra greşelilor făcute. Critica naşte resentimente şi-i jigneşte pe oameni. Inspiră-i să se schimbe prin puterea propriului exemplu. Critică începând cu o laudă sinceră şi apoi adaugă critica propriu-zisă. Nu folosi cuvântul “dar” între laudă şi critică pentru că acesta practic anulează efectul laudei. Transformă-l pe „dar” în „şi” iar critica nu o formula astfel încât să facă aluzie la eşec, la ce n-a făcut bine. Precizează-ţi propriile aşteptări pe viitor şi cum anume doreşti să se schimbe celălalt.

Înainte să-i critici pe ceilalţi, comentează-ţi propriile greşeli. E mult mai uşor să auzi greşelile pe care le-ai făcut dacă acuzatorul începe prin a spune că el însuşi e departe de a fi perfect. Pune întrebări, în loc să dai ordine directe. Permite-le oamenilor să facă lucrurile singuri. Lasă-i să înveţe pe cont propriu, să-şi corecteze singuri greşelile. Astfel, le menajezi orgoliul, le dai un sentiment de importanţă şi încurajezi cooperarea, nu protestul. Formulând ordinul ca pe o întrebare, o sugestie, acesta devine mai uşor de acceptat şi stimulează creativitatea interlocutorului.

caleidoscop 07-08-00

Fă-i pe ceilalţi să se ridice la înălţimea aşteptărilor tale. La rândul lor, mai degrabă vor face eforturi incredibile ca să-ţi confirme aşteptările, decât să te dezamăgească.

Foloseşte încurajările. Dă impresia că orice greşeală poate fi îndreptată. Dă-le celorlalţi speranţă, fă-i să-şi dorească să fie mai buni. Arată-le că ai încredere în capacităţile şi flerul lor. Arată-le că pot învăţa cu uşurinţă orice. Asigură-te că interlocutorul tău e fericit să facă ceea ce-i propui. Un conducător de succes ar trebui să reţină următoarele principii, menite să schimbe atitudinea sau comportamentul celorlalţi:

– Fii sincer, nu promite ceea ce nu poţi da.
– Nu te gândi doar la propriul profit; concentrează-te şi asupra binelui celuilalt.
– Fixează-ţi clar în minte ce vrei să facă celălalt.
– Citeşte gândurile celuilalt; întreabă-te ce vrea cu adevărat.
– Analizează beneficiile pe care le-ar obţine dacă ar urma sugestiile tale.
– Compară beneficiile tale cu nevoile celuilalt.
– Când formulezi cuiva o cerinţă, fă-o în aşa fel, încât să reiasă clar care sunt beneficiile lui.
Dale Breckenridge Carnegie (24 noiembrie 1888 – 1 noiembrie 1955) a fost un celebru autor american de cărţi de dezvoltare personală, salesmanship (tehnici de a vinde), abilităţi de comunicare interumană şi de vorbit în public. Născut într-o familie săracă, la o fermă din Missouri, este autorul cărţii „Cum să câştigi prieteni şi să influenţezi oameni”. Lansată în anul 1936, a devenit un uriaş bestseller, rămas celebru până în zilele noastre. O altă carte de mare succes a lui Carnegie a fost „Cum să nu-ţi mai faci griji şi să începi să trăieşti”, scrisă în 1948. De-a lungul vieţii, a scris însă şi alte cărţi apreciate pe tema succesului, atât personal, cât şi în afaceri. Una dintre ideile de bază ale analizelor sale este aceea că poţi să schimbi comportamentul oamenilor prin schimbarea reacţiilor lor.

d4
Născut în Maryville, Missouri, Carnegie era al doilea fiu al lui James William Carnagey şi al Amandei Elizabeth Harbison. În anii adolescenţei, deşi trebuia să se trezească la 4 dimineaţa zilnic pentru a-şi ajuta părinţii în fermă, a reuşit să obţină o diplomă la Colegiul din Warrensburg. Primul său job de după facultate a fost vânzarea cursurilor prin corespondenţă pentru fermieri, apoi a trecut la vânzarea de slănină, săpun şi untură pentru Armour & Company. Succesul lui a început prin a ajunge pe primul loc în vânzări pe teritoriul districtului South Omaha, Nebraska, devenind mai apoi lider naţional pentru firma sa. După ce, în 1911, a strâns primii 500 de dolari, Dale Carnegie a renunţat la vânzări pentru a-şi urma visul vieţii, acela de a deveni profesor pentru Chautauqua, o mişcare educaţională pentru adulţi, foarte populară în Statele Unite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX). (Wikipedia)

d5

Am indurat chinurile sărăciei şi ale bolii. Când lumea mă întreabă cum am reuşit să depăşesc necazurile, pentru că ele ne copleşesc pe toţi, răspund: Am rezistat ieri. Pot rezista şi astăzi. Şi nu-mi voi îngădui să mă gândesc la ce s-ar putea întâmpla mâine. Dale Carnegie, în: „Cum să nu-ţi mai faci griji şi să începi să trăieşti”.

Când soarta îţi dă o lămâie, fă din ea o limonadă.

Tehnici fundamentale de a te purta în lume
Fragmente din cartea lui Dale Carnegie, „Secretele succesului”
Editura Curtea veche, 2002

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…Victor Hugo


ms11

Bărbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primeşte lumină, inima primeşte iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.
Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exaltă, altarul sfinţeşte.
Bărbatul este puternic prin raţiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.
Raţiunea convinge, lacrimile înduioşează sufletul.

ms10
Bărbatul este capabil de eroism, femeia – de orice sacrificiu.
Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.
Bărbatul are supremaţia, femeia are intuiţia.
Supremaţia semnifică forţă, intuiţia reprezintă dreptatea.

Bărbatul este un geniu, femeia este un înger.
Geniul este incomensurabil, îngerul este inefabil.
Aspiraţia bărbatului este către gloria supremă, aspiraţia femei este îndreptată către virtutea desăvârşită.
Gloria face totul măreţ, virtutea face totul divin.

Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijează, evanghelia ne face perfecţi.
Bărbatul gândeşte, femeia intuieşte.
A gândi înseamnă a avea creier superior.
A intui, simţind înseamnă a avea în frunte o aureolă.
Bărbatul este un ocean, femeia este un lac.
Oceanul are o perlă care îl împodobeşte, lacul, poezia care-l luminează.

Bărbatul este un vultur care zboară, femeia – o privighetoare ce cântă.
A zbura înseamnă a domina spaţiul, a cânta înseamnă a cuceri sufletul.
Bărbatul este un templu, femeia este sanctuarul.
În faţa templului ne descoperim, în faţa sanctuarului îngenunchem.
Bărbatul este plasat acolo unde se sfârşeşte pământul, femeia acolo unde începe cerul.

pagina Lia Neamt
cluj 201

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…IUBIRE…


o4

Dacă ai rupt o bucată de lumină pentru mine,
măcar să o împărţim frăţeşte,pe culori…(Teofil Mandrutiu)

o3

“Laudă-mă…aş putea să nu te cred. Critică-mă… aş putea să nu te plac. Ignoră-mă… aş putea să nu te iert. Incurajează-mă… aş putea să nu te uit niciodată. Iubeşte-mă şi voi fi obligată să te iubesc.” – William Arthur Ward

o1

Ni s-a spus că suntem îndrăgostiţi datorită chimiei sau pentru faptul ca rămânem fideli unul altuia, pentru bunătatea noastră sau pentru noroc. Ceea ce nu ni s-a spus este faptul că rămânem îndrăgostiţi pentru că ştim să iertăm şi să fim recunoscători.” – Ellen Goodman

o5

Cred cu desăvârşire că imaginaţia este mai puternică decât cunoaşterea, mitul este mult mai rezistent decât istoria, visele sunt mult mai pătrunzătoare decât faptele. Cred că speranţa triumfă întotdeauna ţn faţa experienţei, râsul este leacul pentru durere, iar…dragostea este mai puternică decât moartea.” – Robert Fulghum

ew3

Teoria mea este că longevitatea se datorează actului iubirii. Suntem născuţi pe lume pentru a iubi. Orice. Nu-ţi impun să joci, să iubeşti ce iubesc eu, ci să iubeşti ce iubeşti dumneata, dar să iubeşti cu adevărat. Cred că ăsta e marele mister: iubirea. Dacă oamenii ar putea să-şi însuşească asta, lumea ar fi o bucurie.(Radu Beligan)

Când doi oameni se iubesc, se naşte o stea, care se va transforma într-una căzătoare atunci când iubirea lor se stinge. Dar oare câţi ochi rugători vor privi căderea acelei stele şi îşi vor pune o dorinţă. Dorinţa unei iubiri, a unei noi iubiri care va da naştere la alte stele. Doar dragostea poate face să se ivească o stea, acea stea care iluminează acea dragoste. Când ne uităm la cer, ne uităm la iubire, şi când doi îndrăgostiţi număra stelele, realizează că nu sunt singuri.(Lusiana Dragusin)

Pagina Lia Neamt
cluj2014

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII …Arthur Schopenhauer


sp4

Sufletele înrudite se salută din depărtare.
Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, creşte proporţional cu simţirea şi inteligenţa.
Sunt trei aristocraţii: a naşterii şi a rangului, a banilor, a spiritului. Cea din urmă, drept vorbind, este cea mai însemnată şi se recunoaşte astfel, dacă i se dă timpul.
Cel mai bun caracter are momente de răutate şi cele mai mari genii, îngustimi de spirit.
Compasiunea faţă de animale e intim legată cu bunătatea caracterului şi se poate afirma cu siguranţă că cel crud faţă de animale nu poate fi un om bun.

W3
Omul este singura fiinţă care se miră de propria existenţă, animalul trăieşte în odihna sa şi nu se miră de nimic.
Caracterul omului poate fi dedus din manifestările lui mărunte, pentru lucrurile importante oamenii îşi iau precauţii;în gesturile mici, ei se manifestă după natura lor şi fără să-şi dea osteneala să se ascundă.
Prietenii se numesc sinceri. Duşmanii chiar sunt – tocmai de aceea, pentru a ne cunoaşte pe noi înşine, trebuie să înghiţim critica lor ca pe un medicament amar, dar util.
Nu este o metaforă când spui că viaţa fiecărui om este o luptă continuă cu mizeria, cu plictiseala, cu semenii săi, cu realitatea. Omul găseşte adversari pretutindeni şi moare cu armele în mâini. Dar existenţa noastră nu este posibilă fără toate acestea. Fără presiuna exercitată de atmosferă corpul plesneşte; tot aşa,lipsa durerii, mizeriei, a necazurilor şi nevoilor de tot felul ar provoca o creştere nemăsurată a orgoliului frizând extravaganţa.
CALEIDOSCOP 8-08-00
După cum pe marea dezlănţuită şi nemărginită, printre talazuri ce se înalţă şi se prăbuşesc urlând, marinarul îşi pune toată nădejdea în sărmana lui barcă, tot astfel, în mijlocul unei lumi de chinuri, stă liniştit omul singuratec, rezemându-se încrezător pe „principium individuationis”.
La tinereţe domină intuiţia, la bătrâneţe cugetarea; de aceea, la tinereţe omul este mai mult poet, iar la bătrâneţe mai mult filosof.
Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpâneşte pe sine însuşi

sp0

226 ani de la nasterea marelui filozof german, cunoscut – mai ales – prin teoria sa asupra primatului „vointei” în sfera reprezentării lumii si în comportamentul uman.
De foarte multă vreme am citit şi m-a şocat o afirmaţie al lui Mihai Eminescu: „Schopenhauer e dintre autorii aceia care nu vor avea a se teme de soarta celor ce scriu de azi pe mâine. E drept că multă lume va fi jignită la citirea cărţilor lui, îndeosebi toţi aceia care fac din scris şi învăţătură o meserie; dar lumea va ajunge a se împăca cu multe dintre învăţăturile pesimiste ale filozofului.“
Cine studiază viaţa lui Schopenhauer va da peste o serie de paradoxuri: propovăduia misoginismul, dar avea legături intime cu o cântăreaţă de operă; dispreţuia lumea, dar se purta galant; nega sistematic valoarea vieţii, dar era exagerat de grijuliu cu sine, viaţa sa fiind un model de igienă; se temea de incendiu şi nu locuia decât la parter; nu bea decât din paharul său etc.
Pentru Schopenhauer, fondul intim al fiinţei noastre este voinţa, iar manifestarea sa nemediată este corpul. Actul volitiv şi acţiunea corpului sunt unul şi acelaşi lucru. Întreg trupul omului nu este altceva decât voinţa obiectivată. Raportul dintre voinţă şi intelect este asemănător celui între stăpân şi sclav. Dacă voinţa este ,,a priori”, intelectul este ,,a posteriori”. Agitaţia provocată de voinţa, dă naştere egoismului care conduce invariabil la conflicte sociale. Acel ,,Bellum omnium contra omni”, sau ,,homo homini lupus” sunt în spiritul concepţiei schopenhauriene fragmente din eternul imn al fiinţei.

sp3

Celibatar convins, Schopenhauer (1788-1860) si-a trait ultimii ani singur in Frankfurt unde se mutase in 1833 pentru ca orasul avea un ‘dentist indemanatic’,’ nu avea inundatii’ iar ‘cafenelele erau mai bune’. Mizantrop si egoist, avea un simt al pericolului hipertrofiat, ceea ce-l facea sa doarma cu pistoalele incarcate la capul patului si sa nu-i permita niciodata barbierului sa-i apropie briceagul de gat. Desi nu a fost niciodata insurat se pare ca a fost destul de activ sexual. Era un maniac al rutinei – in fiecare zi se scula la 7, scria pana la pranz, canta la flaut jumatate de ora, apoi iesea sa manance, mereu in acelasi loc. Apoi se intorcea acasa, citea pana la ora 4 dupa care iesea la o plimbare de 2 ore care sfarsea mereu cu o vizita la biblioteca unde citea Times-ul. Seara mergea la teatru sau la concert dupa care cina lejer la Englischer Hof. Aceeasi rutina timp de aproape 30 de ani.

sp1

Acum un secol Schopenhauer era extrem de influent: Conrad, Proust, Mann, Freud, Nietzsche, Wittgenstein, sunt doar cativa dintre cei profund influentati de filozofia sa. In sec. 20 a fost complet dat uitarii pentru a fi “redescoperit” in timpuri recente. Prima critica adusa umanismului ii apartine lui Scopenhauer care a dispretuit ideile emanciparii universale ce incepusera sa se raspandeasca in Europa la jumatatea sec. 19, la fel cum a dispretuit filozofia oficiala, considerandu-l pe Hegel un simplu apologet al puterii statale. Credea ca filozofia era bazata pe prejudecati crestine si o parte din viata si-a petrecut-o disecand influenta acestor prejudecati in filozofia lui Kant pe care o considera o versiune seculara a Crestinismului.

Schopenhauer nu credea in individualitate. Credem ca suntem separati unii de altii ca indivizi distincti, dar asta e o iluzie, spunea el. Ca si restul animalelor, suntem intruparea Vointei universale – energia care da viata la tot ce exista in lume. A fost primul ganditor important european care s-a declarat deschis si explicit ateu, si primul care cunoscuse si acceptase doctrina centrala a filozofiei orientale indiene (hinduism si budism) – individul liber si constient aflat la baza Crestinismului este o eroare. La aceasta concluzie ajunge independent prin critica filozofiei lui Kant. Acceptand argumentele acestuia (si ale lui Hume) potrivit carora lumea reala nu poate fi cunoscuta, a mers mai departe afirmand ca noi insine apartinem lumii aparentelor (lumea si individul care-o imagineaza sunt maya, constructii fara baza in realitate). Experientele nu ne arata ca suntem liberi sa alegem felul in care traim, ci ca suntem condusi de necesitatile corpului – foame, frica si mai ales sex. Sexul este ‘ultimul scop al aproape oricarui efort uman’.

Schopenhauer credea ca avea raspunsul definitiv la intrebarile metafizice care au framantat filozofia inca de la inceputurile sale. Criticand filozofia lui Kant a oferit o noua viziune a lumii – una in care nu exista individualitate, nu exista pluralitate nici diferente, ci doar forta numita Dorinta. Ne place sa credem ca ne conducem viata pe baza de ratiune, dar ratiunea insasi este servitoarea acestei forte inconstiente. Printre constructiile intelectului aflat in slujba dorintei, cea mai inselatoare, spunea Schopenhauer, este aceea ca suntem fiinte autonome, libere.
„Din tot ce a scris si a gandit Schopenhauer, vii rămân numai revărsările sale de umoare. (…) Ceea ce rămâne dintr-un gânditor este temperamentul său, adică tot ce face atunci când uită de sine; un filozof amuză, derutează, interesează tocmai prin contradicţii, prin capricii, prin reacţiile imprevizibile şi incompatibile cu liniile fundamentale ale gândirii sale.“ (Emil Cioran)

caleidoscop 16-08-01
„Dacă ceea ce spune Schopenhauer nu va fi niciodată uitat, asta ţine probabil de faptul că ceea ce el spune nu e legat de cuvintele pe care le foloseşte; cele spuse ar putea fi foarte bine redate şi cu alte cuvinte – dar va râmâne totuşi, dincolo de asta, un sâmbure de simţire, o trăire a adevărului atât de satisfăcătoare, de indestructibilă şi de invulnerabilă, atât de autentică cum n-am mai aflat nicăieri altundeva în filozofie. Te ajută atât să trăieşti, cât şi să mori, şi mai ales să mori: îndrăznesc să afirm că adevărul rostit de Schopenhauer, prin satisfacţia pe care ţi-o aduce, te ajută să faci faţă în ceasul de pe urmă – şi asta fără nici un chin, fără vreun efort de gândire, fără cuvinte.“ (Thomas Mann)
sursa : Arthur Schopenhauer, Lumea ca voinţă şi reprezentare, traducere din germană şi glosar de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, 2012. Vol. I (600 pag.), vol.II (684 pag.)
oenoada-Schopenhauer-pesimistul

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…Pittacos din Mytilene


pm1

“Iubeşte cumpătarea.”
“Pe om îl cunoşti când deţine puterea.”
“Orice lucru faci, să îl faci bine.”
“Este greu să devii un om cu adevărat integru.”
“Nu face aproapelui tău ceea ce nu doreşti să ţi se facă.” (Regula de Aur)
“Nu spune dinainte ce ai de gand sa faci, pentru ca, daca nu izbutesti, va rade lumea de tine.”

pm2
“Datoria oamenilor prudenti este sa prevada greutatile inainte de ivirea lor si sa le impiedice sa apara, iar datoria celor curajosi este ca, atunci cand greutatile se ivesc, sa le infrunte.”
“Nu vorbi de rau nici pe prieteni, nici pe dusmani.”
“Pretuieste adevarul, fidelitatea, indemanarea, inteligenta, sociabilitatea si prudenta.”
“Nu mustra pe nimeni pentru nenorocirea care l-a lovit, de teama sa nu mânii pe zei.
pm
Născut în anul 650 i.Hr. în oraşul Mytilene (din insula grecească Lesbos), Pittacos a fost s-a distins prin înţelepciune, prudenţă, discreţie şi onestitate.
Tatăl lui Pittacos era trac. În urma victoriei obţinute împotriva atenienilor, Pittacos a devenit conducător al oraşului Mytilene, pe care l-a guvernat timp de 10 ani, timp în care a dat numeroase legi şi, prin înţelepciunea sa, şi-a pus amprenta asupra orasului-port Mytilene. A guvernat cu ajutorul claselor populare, pe care le-a favorizat, reducând puterea nobilimii.
Pittacos , om de o nobleţe rară, pe care şi-a dovedit-o mai ales atunci când l-a iertat şi i-a redat libertatea celui care i-a ucis fiul, spunând că: “Iertarea este mai bună decât răzbunarea”.
Întrucât era vin din belşug pe Insula Lesbos, pentru a-i abate pe oameni de la beţie, Pittacos a dat renumita lege care dubla pedeapsa pentru orice greşeală comisă în stare de ebrietate.

v3
Datorită uriaşei sale înţelepciuni şi a bunătăţii sale deosebite, după 10 ani de guvernare (595 – 585 i.Hr.), Pittacos a renunţat de bunăvoie la conducerea oraşului Mytilene, motivând:
“Am fost speriat să-l văd pe Periandru din Corint devenind tiranul concetăţenilor săi, după ce le-a fost tată. Este foarte dificil să fii mereu integru“.
După abdicare, cetăţenii i-au dăruit lui Pittacos, în semn de preţuire, un teritoriu vast, pe care Pittacos l-a dăruit zeilor, iar pentru dânsul şi-a oprit doar o mică parte, spunând că “jumătatea este mai mare decât întregul“.
Nobleţea sufletească şi-a dovedit-o şi atunci când a refuzat banii oferiţi de regele Cresus (al Lidiei), explicând că are de două ori mai mult decât îşi dorea, deoarece moştenise averea fratelui său, care nu avusese copii.
c4
Pittacos este considerat unul din cei “Şapte Înţelepţi” ai Greciei Antice, deoarece a fost renumit pentru înţelepciunea sa încă din timpul vieţii sale. Unui om care caută un om vrednic, Pittacos i-a spus:
“Dacă-l cauţi cu prea multă grijă, nu-l vei găsi niciodată“.
La diferite alte întrebări, înţeleptul a răspuns astfel:
“Ce este plăcut?” – “Timpul”.
“Ce este nevăzut?” – “Viitorul”
. “Ce este sigur?” – “Pământul”.
“Ce este nesigur?” – “Marea”.
“Ar trebui sa stii ce oportunitati sa alegi.“ (deviza lui Pittacos din Mytilene
pagina Lia Neamt
cluj 2014

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII … Chilon din Sparta


cl2

“La drum nu te grăbi.”
“Nu-ţi dori ceea ce-i imposibil.”
“Fă-te garant şi vei fi păgubaş”.
“Păzeşte-te pe tine însuţi.”
“Controleaza-ţi mânia.”
“Nu lăsa limba să o ia înaintea minţii.”
“Controleaza-ţi limba, mai ales la petreceri.”
“Nu lasă pe nimeni să te vadă că te grăbeşti.”
“Invaţă să fii un stăpân înţelept în propria-ţi casă.”

cl4
“Vizitează-ţi prietenii mai curând când sunt nefericiţi, decât atunci când sunt fericiţi.”
“Când eşti puternic, fii blând, dacă vrei să insufli respect, şi nu teamă celor din jur.”
“Preferă o pagubă unui câştig necinstit; prima aduce durere pentru moment, a doua pentru totdeauna.”

cl3

Dintre Inteleptii Greciei Antice face parte si Chilon, care a fost un politician in Sparta Antica, ce a scris multe poeme. A trăit la începutul secolului 6 i.Hr.. A murit de bucurie, la o vârstă inaintată, în Pisa, imediat după ce şi-a felicitat fiul pentru că a câştigat o victorie olimpică la box.
Chilon a fost un om corect, care nu a încălcat niciodată legile. Chiar şi atunci când a trebuit să judece un proces în care era implicat un prieten de-al său, Chilon a pronunţat sentinţa conform legii, dar şi-a convins colegii să-l ierte pe prietenul său. Astfel, înţeleptul grec şi-a salvat prietenul, respectând totodată legea.

b1
Chilon a intrebat odată pe faimosul fabulist Esop: “Ce face Zeus?”, iar Esop i-a răspuns: “El îi umileşte pe cei mândri şi îi înalţă pe cei smeriţi.”. La întrebarea “Ce este dificil?“, Chilon a răspuns: “Să păstrezi un secret, să intrebuinţezi bine timpul liber şi să suporţi o nedreptate.” Fiind întrebat “Prin ce se deosebesc oamenii educaţi de cei needucaţi?“, Chilon a răspuns: “Prin aspiraţii nobile“.
“Nu dori ceea ce este cu neputinţă.“ (deviza lui Chilon din Sparta)

“Fii calm.”
“Nu ameninţa pe nimeni, că asta-i apucătura femeiască.”
pagina Lia Neamt
cluj 2014
sursa artacunoasterii.ro

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…Cleobulus din Lindos


W4
“Nu fă nimic cu forţa”
“Evită extremele.”
“Păstrează secretele.”
“Evită nedreptatea.”
“Imprudenţa este periculoasă.”
“Preferă învăţătura în locul neştiinţei.”
“Iubeşte mai mult să asculţi, decât să vorbeşti.”
“Fii pregătit pentru reconciliere după certuri.”
W3
“Nu fi nestatornic sau nerecunoscator.”
“Fii superior placerii.” (“Nu te lasa dominat de placere.”)
“Ascunde ce-ti displace, nu da un motiv de bucurie la dusmani.”
“Exista doua lucruri de care sa te temi: invidia prietenilor si ura dusmanilor.”
“Nu parasi casa fara sa stii ceea ce ai de facut, si nu te intoarce din nou acasa fara a realiza ceea ce ai facut.”
“Nu fi mandru cand esti bogat, si nici umil cand esti sarac.”
“Invata sa rezisti cu noblete schimbarilor sortii.”
W2
“Fii prieten virtutii si dusman viciului.”
“Nu deveni nechibzuit si lipsit de maniere.”
“In prezenta strainilor, nu fi afectuos cu sotia ta si nu te certa cu ea,
caci una inseamna prostie, iar cealalta – nebunie.”
“Instruieste-ti in primul rand copiii.”
CALEIDOSCOP 8-08-00
“Nu rade de cei batjocoriti, ca sa nu te urasca.”
“Pastreaza sanatatea – atat a trupului, cat si a sufletului.”
“Ofera apropiatilor tai cele mai bune sfaturi.”
“Moderatia este cel mai bun lucru.“ (deviza lui Cleobulus din Lindos)
“Evita excesul.” (motto-ul lui Cleobulus, inscriptionat pe Templul lui Apollo din Delphi)
W1
Cleobulus mare filozof grec s-a născut in 630 i.Hr. în Lindos, unul din cele mai frumoase oraşe din superba Insula Rhodos (Grecia). Oraşul Lindos a cunoscut o mare dezvoltare în perioada când la conducerea sa a fost marele înţelept Cleobulus. A călătorit mult în Egipt, unde a studiat filozofia. Cleobulus a compus numeroase poeme şi ghicitori (unele de 3.000 de versuri) şi a devenit faimos pentru înţelepciunea sa, find inclus în lista celor “Şapte Inţelepţi” ai Greciei Antice. Se distingea şi prin putere şi frumuseţe.

sursa artacunoasterii.ro

DICTIONARUL INȚELEPCIUNII…


23-05-01

Nu poţi lua două piei de pe un bou.
Se învaţă uşor bărbieritul pe barba altuia.
Viaţa este prea scurtă pentru a te grăbi.
Greutatea și nu numărul cuvintelor valorează
Pomul tânăr se îndoaie, cel bătrân se frânge.
Dacă ai salvat viața unui om, ai salvat lumea.

10-4
Dacă vrei ca visele să devină realitate, nu mai dormi.
Viaţa este cea mai mare afacere. O primeşti pe gratis.
Când înţeleleptul devine furios, înţelepciunea e de prisos.
Tăcerea înseamnă înţelepciune, dar să taci tot timpul nu e înţelept.

21-08-8
Voința de a uita prelungește exilul, secretul alinării dorului sunt amintirile.
Inima este un lacăt, care însă nu poate fi deschis cu un şperaclu.
Dacă o cetate se dărâmă devine ruină, pe când o movilă de gunoi rămâne gunoi.(

Indiferent ce se întâmplă, o călătorie îţi oferă întotdeauna o poveste de spus.
(PROVERBE EVREIESTI)
pagina Lia Neamt
cluj 2014

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII… Bias din Priene


caleidoscop 16-08-04
Iubeşte prudenţa..
Preţuieşte înţelepciunea
Gândeşte-te la ceea ce faci.
Oamenii naivi sunt cei mai uşor de păcălit.
Nu lăuda un om doar pentru că este bogat.
Ia-ţi ce ţi se cuvine prin convingere, nu cu forţa.
Marile bogăţii vin la multi oameni din întâmplare.
CALEIDOSCOP 8-08-04
Fă-ţi provizii de înţelepciune pentru călătoria de la tinereţe la bătrâneţe,
căci aceasta este mai sigură decât toate celelalte bunuri.
Apucă-te cu greu de lucru, dar odată ce te-ai apucat, ţine-te stăruitor de el
Mai bine să arbitrezi între 2 duşmani decât între 2 prieteni, pentru că (in primul caz) unul dintre duşmani îţi devine prieten, iar (in al doilea caz) unul dintre prieteni îţi va deveni duşman.
In tinereţe fă-ţi provizii de fapte bune, iar la bătraneţe de înţelepciune”.
Înţelepciunea e singurul bun pe care soarta nu ţi-l poate lua.
b1
Bias din Priene a fost un renumit avocat (mare aparator al dreptatii), politician, legiuitor, care a devenit celebru (inca din timpul vietii) datorita intelepciunii si bunatatii sale.
Bias a calatorit mult in Cipru (unde a stat 10 ani) si in Egipt. In timpul cat a fost in strainatate, a scris un poem care are aproximativ 2.000 de versuri, in care arata cum sa inveti sa fii fericit, bogat si intelept. Ajuns la o varsta foarte inaintata, dupa ce a terminat pledoaria pentru un client de-al sau, a murit sprijinit cu capul pe umarul nepotului sau.
Despre viata acestui intelept grec au scris mai multe personalitati, printre care si legendarul istoric Diogene Laertius. Bias din Priene a fost foarte apreciat pentru intelepciunea si pentru modul sau de gandire. Atunci cand orasul sau era sa fie invadat de armata regelui persan, toti locuitorii aveau multe bagaje cu ei, in timp ce filozoful Bias nu luase nimic. Cand a fost intrebat de ce nu a luat nimic cu el, acesta le-a raspuns: “Tot ceea ce am, port cu mine” (“Omnia mea mecum porto“) – prin aceasta a dorit sa arate ca intelepciunea, cunostintele si abilitatile pe care le are un om sunt cea mai de pret avere.

b2
La intrebarea “Ce este mai dulce pentru oameni?”, Bias a răspuns: “Speranţa”, şi la întrebarea: “In ce ocupaţie găseşte omul plăcere?”, a răspuns: “Când câştigă bani”. Când un necredincios a întrebat ce este pietatea, Bias a tăcut, şi când a fost întrebat de ce nu răspunde, filozoful i-a raspuns: “Tac, pentru că vrei să afli lucruri care nu ţi se cuvin”.

pagina realizata Lia Neamt
Cluj 2014
sursa artacunoasterii.ro

DICŢIONARUL ÎNŢELEPCIUNII…Solon din Atena


S1

În toate, să ai în vedere sfârşitul.
Dacă vei învăţa să te supui vei învăţa şi să conduci.
Năzuim mereu la ceea ce-i oprit şi dorim ceea ce ni se refuză.
E perfect condus oraşul unde oamenii de valoare sunt onoraţi, iar cei netrebnici pedepsiţi.
Nu-ţi face repede prieteni, dar după ce ţi i-ai făcut, nu-i îndepărta repede de la tine.
Numai din lipsă de judecată se aruncă cineva în braţele hazardului, şi este efectul unei totale nebunii să te bizui pe un poate.
Pe cât e de puternică sabia în luptă, pe atât cuvântul bun în treburile cetăţii.
Dacă ai învăţat să asculţi, te vei pricepe să comanzi.

S2

Solon este fondatorul democraţiei din Atena, este omul care a reuşit să convingă atât pe cei bogaţi, cat si pe cei nevoiaşi, să ajungă la un compromis pentru a avea o organizare politică şi socială mai bună. Inţeleptul Solon din Atena a reuşit, printr-o revoluţie paşnică, să salveze statul de la o criza politica si economica. Nascut la Atena, Solon facea parte dintr-o familie de nobili si a devenit faimos pentru reformele politice si sociale pe care le-a dat. A elaborat o noua constitutie care ii poarta numele. Solon din Atena a fost si un mare poet grec, care a scris peste 4.000 de versuri.
S3
La inceput, Solon a fost negustor; de aceea, a calatorit mult, a invatat mereu si a aflat cat mai multe despre civilizatia Orientului, Egiptului si a Ciprului. A dat dovada de multa intelepciune prin legile pe care le-a dat: a desfiintat sclavia, a inlaturat pedeapsa cu inchisoarea pentru cei care aveau datorii, a intocmit legi egale si pentru nobili si pentru oamenii simpli, deci a stabilit o justitie dreapta. Cat timp a condus Atena, comertul si industria, stiinta, invatamantul au cunoscut o mare dezvoltare. In acel timp, Atena devenise o adevarata “regina a comertului” in zona Marii Mediterane.
S4
Solon din Atena a studiat foarte mult si spunea: “Nu incetez să învăţ,îmbătrânind“. Pe Templul lui Apolo din Delphi este o deviză care îi apartine lui Solon: “Nimic mai mult“.
“Fii moderat in toate.“ (deviza lui Solon din Atena)
pagina Lia Neamt
Cluj 2014