Imi legau sufletul de trup, între cer şi pământ


lm0

îmi legau sufletul de trup, între cer şi pământ. Eram
ca un saltimbanc al vieţii în viaţă şi încercam (mereu)
să mi le prind. Să fiu unul. Ca la cinematograf
mă priveau
când săritura mea în albastru,
era întoarsă-n roşul pământ
şi
toţi
aplaudau. Doar eu ştiam
(însă) că era una nereuşită. Ţintuit de frământările gândurilor,
în glumă, azi mi-am conturat saltul în eter. Zâmbesc vouă,
tuturor din înalt. M-am cocoţat acolo sus, să vă privesc etern.

24
Nu vedeţi?
Nu mai plouă.
Eu mă bucur.
Voi de ce plângeţi? E cascadoria vieţii mele.
Am îngropat durerea.
Am reuşit.(Invizibile ate)

23
Prins în discuţii despre viaţă,
nu ţi-am răspuns.

Am tăcut
să pot vorbi cu mine.

A fost noaptea dinaintea pregătirii
ieşirii mele
în lume.

sc3

Acum dorm pe mine,
în mine
cu tine-n gând

sperând
să-mi primesc incizia mai repede, în plămân
să pot
să mai respir clipa,

cb4

clipa din poarta
mea,
a ta,
a noastră.(Marius Iulian Zinca-Incizia de-o clipa)

pagina Lia Neamt Cluj 2014

Prinde-mă de mână. Ascultă muzica inimii…


mz0
Lăsat în pădurea vopsită cu verdele adiat
de vântul stingher de soare… trupul
s-a ascuns în spatele frunzelor căzute
din anii trecuţi. Doar gândul aleargă
în dansul ciripitului de păsări.
mz
N-au plecat, încă, spre căldura anotimpului
de peste ape. Aştept covorul proaspăt peste trup
să-mi cadă şi privirea spre cer să o ridic,
să-mi clătesc ochii în oceanul albastru
al soarelui plictisit să ardă.

Să mă prindă curajul… (Curajul)

b9
Cad stele într-un şir luminos din senin,
în noaptea unde luna fără nicio bătaie
de cap, îşi apropie faţa de pământul
învolburat de ape rupte de cerul albastru.
Ziua-n care drumul întoarcerii în matcă
a sufletului, e deschis. Da, stele căzătoare
străjuiesc faleza din universul meu.
MT1
Prinde-mă de mână. Ascultă muzica inimii
cum ne înalţă. Mai sus, tot mai sus. Paşii noştri
devin aripile zborului necuprins în iubire.
O viaţă regăsită şi perseidele dansează.(Perseide)

pagina Lia Neamt 2014

Am descoperit o fundaţie de căutare a sufletelor..


pi3
Surd
se luptă mintea cu sufletul. Şi-au strâns artileria
de gânduri în timp şi aruncă pe câmpul de bătaie,
continuu. Din ce în ce mai des,
(mai) toate cad
în acelaşi loc.
pi4
Parcă
ar fi un crater
plin de lacrimi
neplânse de ochi. Împroşcă pereţii.
Mai scapă câte-una pe afară
ca o bulină roşie. Trupul.
O să reziste, oare?
pi6
Am
descoperit o fundaţie de căutare
a sufletelor. Mă gândeam să-mi depun
actele (necesare).
pi5
Am luat
foaie
cu
foaie să mi le găsesc. Toate le-am găsit,
doar certificatul de naştere al lui,
al sufletului,
NU
Mă voi declara nul.  (Marius Iulian Zinca)

pagina Lia Neamt, cluj 2014

Ai curaj?Nu, nu am, dar am cuvinte. … Şi atunci de ce taci?


m5

– Ai curaj?
– Nu, nu am, dar am cuvinte.
– Şi atunci de ce taci?
– Tăcerea e singurul cuvânt(ul) care despică sau uneşte sufletul de minte…

m2

Cu sufletul
în închisoare

trist

şi ars
de soarele zăbrelelor

şi ud
de mucegaiul zidurilor,

m3

în foame,
urzici ţi-au dat,

în sete,
oţet pe buze au picurat,

sare
din lacrima ochilor Ţi-ai luat.

m4

Ne-ai învăţat
Iubirea s-o luăm
din amar şi acru,
s-o simţim
adânc, smerit
din vânturarea
peste chip
a “pişcăturilor”
pline de venin.

m1

Şi a trecut o zi
şi dormi
în pat de rogojini…

m6

Aştept

Lumina cea divină
să-mi umple Calea către Tine.
Îţi mulţumesc !(Marius Iulian Zinca)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Pun urechea pe piept să-mi aud bătăile inimii de teamă…


ms2

Pun

urechea
pe piept
să-mi aud
bătăile inimii

de teamă

ms0

să nu fac zgomot
în liniştea din mine
când
alerg printre jaloanele furate
ale vieţii cu tine
şi vreau să cresc

ms1

înapoi
să simt bubuiturile
din toţi porii
cum
te strigă.(M.I.Z)

MS5

Nu te caut…
doar
o cafea

neagră
am pregătit
în dimineaţa asta

cu aromă de tine.

MS4

De îndulcit,
ştiam că ai să vi
să mă (re)cunoşti
în mulţime.

ms3

M-am lăsat
îmbrăcat de măşti
să nu împart
clipele din noi,

ms0

să mă aflu
pe drumul gândului tău,

să mă laşi
să (o) beau

de acolo,
din tine

toată.

MS6

Să mi te arăţi
ca şi cum aş fi
oglinda ta.(Marius Iulian Zinca)

pagina Lia Neamt
cluj 2014

Vorbesc..Adulmec..


m0

Vorbesc…

cu şoaptele
şi tu
nici nu vezi
cum
urechea mea
e pâlnie aşezată
peste gura ta

m2

să-mi ascult
bătăile inimii
când
le vine timpul
şi le asez
de jur-mprejurul meu
să-mi încălzească
noaptea
cu tine.

m1

Adulmec
noaptea
cu o singură stea pe cer
ce lumina poarta
în care
ţi-am furat sufletul.

m4

L-am luat
ca să nu fie singur
al meu
şi te-am lăsat
să crezi că
tu eşti Eu,

m5

dar n-ai simţit dimineaţa
când ţi l-am furişat
în buzunarul de la piept.

Era siguranţa mea
că-i va fi bine
întreg
cât eu voi alerga
cu mintea
pe coclauri de
eu sunt Tu.(Marius Iulian Zinca)

pagina realizata  Lia Neamt
cluj 2014

Căutam un rost..


ca2

Furtuna, în contratimpul
aşteptării
plinului de tine,
în rafale, cred,
mi-a spălat pietrele
adunate-n templul
de la intrare în suflet.

CA1

Acum ninge,
ninge cu imagini,

imagini
ce-mi arătau paşii tăi
aşezaţi fulgi unul peste altul

pe strada
gândurilor mele.

ca3

Pornisem
la drum
înainte de a fi eu,

te căutam pe tine
ştiind c-am să-mi găsesc
cuvintele

şi

ca4

te-am zărit,
erai acolo,
te rugai

şi

eu
mă rog…,

acum.(Marius Iulian Zinca)