Lacrimi de stea.. lumină a mea..


bal 1
lacrimi de vis…. pe cer de abis,
lacrimi de stele… pe lumi paralele,
lacrimi de dor.de suflet covor,
lacrimi de stea… lumină a mea,
lacrimi de cer pe-al lumii mister,
lacrimi de rouă deşi iarăşi plouă,
lacrimi de jar pe guri de nectar,
lacrimi şuvoi
pe-un cer doar cu NOI…
t3
Pereţii cum strâng
Şi-aş vrea să mai frâng
tot ce n-am avut… un vis de demult
ce doar a durut -un bob de năut
un vis de demult… şi inima ta ,
lumină şi stea să cadă pe lume
să scrie doar nume
de iubiri infinite
de sus dăruite.
bal
Un arc peste lume
să nască lagune
să fim iarăşi flori plutind peste nori,
să atingem neant şi adânc de bazalt,
să rupem din noi miresme de ploi
ce cad pe pământ
fără cuvânt…
cai 1
Te-aş duce pe cai
pe-o aripă de rai
să culegem minuni din flori şi genuni,
să răpim infinitul, s-ascultăm asfinţitul,
să ningem iubind
să plângem râzând….(Lelia Mossora-Lacrimi)

PAGINA Lia Neamt cluj 2014

Prea ne-ascundem între noi..des udaţi de triste ploi !


lm0

prea
sunt clopotele surde
şi ni-s clipele prea scurte!
prea
ne stingem – lumânare
într-un rost ce mereu doare!

rg3

prea
ne scuturăm aleanul
mult nevindecaţi tot anul
de nevolnice iubiri,
de vise trandafirii
curse-n palmele de miere
şi în gândurile – fiere !

lm5

prea
ne ducem pe apus
pe un mal ascuns, ascuns …
prea
ne cerem asfinţitul
şi de toate mult iubitul !

prea
ne dăruim oricui
agăţaţi în vârf de cui !

lm7

prea
dorim ca azi să frângem
şi în braţe să iar strângem
amintirea veşnic înger,
în iubirile ce… sânger’ !
prea
ne mai dorim mereu
să fim amândoi doar EU !

lm3

prea
ne adunăm hai-hui
un poem cântat oricui !
nu ne-ascultă şi ne doare
o mirare stinsă-n zare !

lm1

prea
ne-ascundem între noi
des udaţi de triste ploi !
mult şi
prea
şi des …
si tot,
o iubire de norod,
care nici măcar
nu strigă
când se stinge pe-o ferigă

lm2
şi nici nu ne mai petrece
într-o noapte aşa rece,
când ne-adunăm în noi
îmbrăcaţi în mult noroi,
ce l-am strâns
fără să vrem
între amintiri ce gem
de atâta mult iubire
ce ne-a fost-a …(Lelia Mossora)

pagina Lia Neamt Cluj 2014

Tu vindecă-mi rana ! Prefă-o în RAI !


l2
Corole de vânt în sânge desfac
şi dor toate clipele în toamnă apuse.
Nu ştiu de-i durere sau boabe de mac
culesele vorbe din orele duse.
o1
Nu ştiu de-i furtună sau dacă-i apus,
amiază de este sau dacă-i oceanul
ce cântă pe-aripi. Cuvântul nespus
rămâne să caute mereu doar limanul.
CALEIDOSCOP 8-08-04
Clepsidre de foc se sting în tăcere
şi dorm curcubee în palmele-ntinse.
Aştept să prefac nispul în miere,
să torc ametistele-n clipa ce piere.
LEL 3
Întreb răsăritul despre amurg,
întreb o pasăre-n zbor dacă-i vis.
Întreb aşteptările de oare mai curg
şi tot necuprinsul de este cuprins .
UR2
Mă duc peste zări să adulmec o urmă,
să aflu de eşti sau nu cel care erai.
Mai trece o umbră şi liniştea curmă.
Tu vindecă-mi rana ! Prefă-o în RAI !(Lelia Mossora-Cuvinte)

pagina Lia Neamt cluj 2014

Sunt mâna care mângâie si gândul care sărută..


l4

Sunt un fluture de noapte
care îşi arde mereu aripile de cântec…
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete…
Sunt eu…
cea care ucide apusul
cu umbre de vis…
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută…

l2
Sunt adierea vântului prin părul tău…
Sunt liniştea care se cerne deasupra luminii…
Atinge-mi faţa să afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui!
Atinge-mi căldura
să poţi topi vorbele la flacăra
trupului meu!
Se cutremură amurgul în braţele mele
când te mângâi…
Calea Lactee îşi pierde urma în mine…

l3
Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii…
Eu sunt cea care întinde mâna spre tine
ca spre o oază de fericire…
Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău!
Dă-mi palmele să le adun
intr-o lacrimă de ploaie
care să spele toate nopţile plânse odată!

l1
Modelează lutul meu
să poţi face din el
chipul adevărat al omului din mine!
Scrijeleşte cu buzele tale urme de dor
atât de dureros încât
să nu-mi mai treacă nicicând!
Şi nu te mai întreba ce se intamplă!
Suntem doar noi doi,
atât de puri
că albul e prea puţin alb
şi cerul prea puţin înalt
ca să poată ajunge până la el
ceea ce simţim:

l5
infinitul fiecăruia dintre noi…(Lelia Mossora)

pagina Lia Neamt Cluj 2014

Mai ninge-mă …


EW1
Sărutul meu colindă pe tâmpla ta străină
şi nu îl pot opri să nu se schimbe-n caier.
Eşti basmul meu netors şi te-am oprit – retină,
să te veghez mereu de zbucium şi de vaier.
ew2
Şi ca într-o clepsidră cum curge glasul tău
asemeni cu nisipul ce trece printre clipe.
Sub coama unui văl se-ascunde duhul rău
şi gândurile-şi bat plecatele aripe.
ew3
Pe fruntea mea se cerne tăcută înc-o iarnă.
Tu fii zăpada mea ce aş topi-o-n gând
şi lasă-ţi mâna iar pe trupu-mi să îşi cearnă
prea albele-i culori, să afli de mai cânt!
ew4
Mai ninge-mă cu gura. Când umărul se pleacă,
găseşte-mă-n seminţe şi fii porunca mea!
Mai lasă înc-o dată ca sufletul să-ţi treacă
iubirii vechi hotarul! Mai ninge-mă c-o stea!(Lelia Mossora)

Vrăjitorul cuvintelor


L2
Eu sunt vrăjitorul cuvintelor,
cel care framânta silabele cu sângele lui.
Eu sunt vrăjitorul luminii,
cel care închide întunericul
în sâmburi de cireşe amare,
cel care adună ploile
în matca râurilor,
cel care seaca izvoarele lacrimilor
cu sărutări de soare.
l9
Eu sunt vrăjitorul
care face cuvintele să cânte
sub frunţi înnegurate…
l6
Te aştept pe tine,
un menestrel de sub vechiul turn,
o umbră care se furişează pe lângă ziduri
căutând un om…
Sunt aici ducând cu mine
răni de dor,
ţinănd în mână
fluturii albaştri ai nopţii
în care ne atingem
doar sufletele.
l7
Unde mă cauţi?
Sunt aici umblând cu tălpile goale
pe liniştea de mânăstire… aşternută între noi.
Sunt aici să înţeleg
de ce se ivesc zorii atât de târziu.
Sunt aici să te învăţ adevăruri
ascunse în seminţe de mac.(Lelia Mossora)

postare Lia Neamt
Cluj 2014