L-am re-ntîlnit şi amintit,
Că la-nceput,
Cînd l-am văzut şi cunoscut,
L-am întrebat :
– Cum s-a-ntâmplat de te-ai păstrat, Cam prăfuit e-adevărat,
Dar neschimbat ?!
“De unde vii şi cine eşti “?!
Şi mi-am răspuns când i-am citit
ROMANŢA NOULUI VENIT.
Când a plecat ,
Ne-am despărţit ca buni prieteni
De aceea…
“În seara cînd ne-om re-ntâlni,
Căci va veni şi sear-aceea“
El mi-a promis că-mi va vorbi
Despre iubire, …de femeia,
Cea care veşnic ne-o robi.
Şi mi-a vorbit cum i-am cerut:
De la-nceput O “SPOVEDANIE” mi-a făcut :
“Nu beau, Nu cânt”
Dar mai demult pe toate-acestea le-am făcut !
Şi-am şi iubit ,
Bine-nţeles…când s-a ivit ocazia.
Stătea în pragul vieţii şi i-am citit
“ROMANŢA TINEREŢII ”
C-am cunoscut femeia
Nu neg şi nu regret .
Poate de-aceea Că ne iubim, şi-o ştie toată lumea “
Dar cît ne vom iubi ?! ..m-am întrebat..
Şi bun-a fost ideea
Căci data următoare
“ TREI LACRIMI RECI DE CĂLĂTOARE ” mi-a lăsat.
Cu “CELEI CARE MINTE ” el spus-a adevărul,
Aceiaşi veche placă
Ce-a fost adevărat
Şi-n. ”CELEI CARE PLEACĂ “
Şi nu se mai întoarce
Cu mine să se joace…căci spart-a BIBELOUL :
Ce i-a fãcut cadoul ?!
Ce-am mai vorbit ?
Despr-un iubit duios legat de-o “ACUARELÔ vie
Cu doi bătrîni,
Pe care cine ştie
Cînd i-a văzut…,
sau poate numai a crezut
C-au existat
….Fiindcă mai uiţi, sau mai greşeşti.
.. doar şi “Uitarea-i scrisă-n legile-omeneşti “,
În legile de piatră..
Şi-apoi
…tu crezi “ C-a fost iubire-adevărată “?!
Nicu Doftoreanu- 03.09.1974, revizuit 2008
(Publicat în Volumul « Tangouri « apărut în Editura Destine în anul 2002 şi în Volumul «Tangouri Altfel« apărut în Editura Destine în anul 2008)
wikipedlia 