Luciana Ianculescu şi-a dedicate patru ani şi jumătate din viaţă, a studiat peste 80 de surse, a străbătut Austria, Germania şi Ungaria, pentru a aduce la iveală emoţionanta poveste a Jeanettei von Grath, prima iubită a lui Beethoven
O femeie frumoasă cu părul blond şi ochi albaştri l-a fascinat pe marele compozitor. Într-o anume măsură putem afirma că Beethoven a fost aproape întotdeauna îndrăgostit, deoarece în viaţa sa au fost multe personaje feminine.
Jeanette d’Honrath, prima iubire a lui Ludwig van Beethoven, devenită Johanna von Greth după căsătoria cu căpitanul Karl von Greth, a locuit în România, la Timişoara, în clădirea Casei Armatei, soţul său fiind numit comandantul Garnizoanei, în 1823. De curând a fost dezvelita la Timişoara o placă comemorativa dedicată iubitei marelui compozitor, prin eforturile Lucianei Ianculescu, profesor de muzică.
S-au cunoscut la Bonn
Beethoven şi Jeanette d’Honrath s-au cunoscut la Bonn şi există documente care arată că marele compozitor avea adresă din Timişoara a primei sale iubiri. Una din cele mai importante iubiri a fost Eleonore von Breuning. Aceasta a fost fiica familiei care l-a sprijinit pe Ludwig după ce a rămas fără mamă.
Domnişoara Johanna d’Honrath (pe numele ei real), originară din oraşul Köln, şi tânărul geniu muzical Ludwig van Beethoven, s-au cunoscut în cadrul unor serate muzicale, la Viena, pe când aveau numai 17 ani. Potrivit cărţilor care amintesc despre iubirea platonică dintre cei doi tineri, frumoasa blondă era plină de viaţă şi fermecătoare, astfel că a atras, din primele secunde, atenţia talentatului compozitor. Muzicianul nu avea, însă, o situaţie materială bună, astfel ca Jeanette a ales pentru căsătorie un căpitan austriac, Karl von Greth, la fel de chipeş ca şi domnişoara. După nunta lor, care a avut loc în anul 1788, tânăra femeie a devenit doamna Jeanette von Greth şi şi-a urmat soţul în Banat, el fiind avansat la gradul de general şi numit comandant al cetăţii Timişoara, în anul 1823. Astfel au ajuns să locuiască în clădirea numită atunci „Generalatul nou”, pe locul căreia, în prezent, se afla situată Casa Armatei.
Jeanette von Greth s-a stins din viaţa la Timişoara, la vârsta de 52 de ani, locul ei de veci fiind cavoul Piariştilor din Piaţa Libertăţii. După demolarea bisericii din Piaţa Libertăţii, în anul 1911, osemintele au fost reînhumate în cimitirul din cartierul Cetate.
“Adorabilă Eleonora…”
Astfel se pare că în opera Fidelio numele personajului principal, Leonore, nu a fost ales întâmplător. Una din scrisorile geniului german, semnată pe 2 noiembrie 1793, începe cu “Adorabilă Eleonora…”. Fraulein Jeanette D’Honrath şi Fraulein Westerhold au fost pentru Beethoven două femei ce i-au umplut viaţa mai mult ca aventuri menite să-i distragă atenţia de la activităţile domestice şi îndatoririle zilnice. Cu toate acestea mereu şi-a amintit de ele cu afecţiune.
Descoperirea mitului
Pasiunea unei profesoare de muzică, aceea de a afla povestea din spatele unui mit, s-a materializat, astăzi. Totul a început de la povestea iubitei platonice a compozitorului Ludwig van Beethoven, Jeanette d’Horath. Ca să afle întreaga poveste, dar şi unde a locuit Jeanette la Timişoara, profesoara Luciana Ianculescu a făcut cercetări în ultimii trei ani.
Lângă intrarea în Cazinoul Militar din Piaţa Libertăţii se află o plăcuţă pe care stă scris: “Jeanette d’Honorath. Prima iubire a lui Ludwig van Beethoven. A locuit aici ca soţie a cdl. Cetăţii, gen.Karl vom Greth. 01.11.1823”. În spatele acestei plăcuţe comemorative stă o muncă fabuloasă a scriitoarei şi profesoarei de muzică Luciana Ianculescu. Patru ani şi jumătate a dedicate pentru a scoate la iveală o poveste de dragoste care i-a avut ca protagonişti pe o frumoasă austriacă şi marele compozitor Beethoven. Se spune că a fost chiar prima mare dragoste pentru Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mai compozitori din lume. “A fost o muncă fantastică, care m-a dus la epuizare, dar mi-a oferit foarte multe satisfacţii. Am auzit de această poveste, dar vroiam să aflu adevărul.
Drumurile au fost lungi, cercetările au fost îndelungate. Am ajuns la Koln, acolo unde s-a născut Jeanette d’Honorath, m-am dus la Martonvasar, la 40 de kilometri de Budapesta, unde Beethoven a circulat de foarte multe ori, dar şi la Viena. Dorinţa mea a fost de a aduce în memoria colectivă a timişorenilor această poveste”, spune Luciana Ianculescu. Prima iubire nu se uită Beethoven se cunoaşte cu Jeanette în oraşul său natal, Bonn, pe când amândoi aveau doar 17 ani. Compozitorul a fost fascinat de frumoasa femeie cu părul blond, ochi albaştri, cu maniere şi eleganţă, dar şi cu un magnestism aparte care a atras atenţia toate privirile bărbaţilor.
“Cei doi s-au întâlnit la o serată muzicală, la care a participat şi Karl von Greth, un general în armata Austriacă. Fata a rămas fascinată de Beethoven. Dar dragostea dintre Janette şi Beethoven nu a durat mult. Se pare că mai puţin de un an, pentru că în 1787, Jeanette se cărătoreşte, la Koln, cu Karl von Greth, care era comandantul Regimentului 23 al armatei austriece”, a mai povestit Luciana Ianculescu. Karl von Greth era un militar foarte bun care s-a făcut remacta în bătălii celebre din Italia, Austria şi Germania, contra trupelor lui Napoleon Bonaparte. La revenire de pe front, Karl este avansat la grad de general.
Trimis să preia comanda Cetăţii Timişoara În 1823, în ordinul curţii imperial de la Viena, Karl von Greth este dizlocat în Timişoara, ca şi comandant al Cetăţii. “Comandantul avea posibilitatea să aleagă casa în care vrea să locuiască. Karl şi Jeanette von Greth au ales actualul Casino Militar, din Piaţa Libertăţii. El era un om cult, citea, cânta la vioară şi era un un foarte bun ofiţer. A participat la regularizarea canalului Bega, a făcut multe îmbunătăţiri în Timişoara”, a mai declarat profesoara de muzică. Din păcate, după câteva luni de la sosirea în Timişoara, Jeanette se îmbolnăveşte şi în 25 noiembrie 1923, avea să moară, cel mai probabil în urma unei hepatite netratate. Avea doar 53 de ani. După moartea lui Jeannete von Greth, Ludwig van Beethoven trimite o scrisoare la Timişoara, prin care îşi transmite condoleanţele comandantului.
Destinul a făcut ca atât Beethoven, cât şi von Greth să moară în acelaşi an, în 1827, la patru ani după moartea iubitei lor. “Jeanette a fost muză pentru Beethoven la mai multe compoziţii. Cred că Beethoven ar fi vrut să vină la înmormântarea ei, dar era deja surd, bătrân şi nu putea să îşi permită. Jeanette a fost înmormântată cu onoruri şi salve de tun”, a mai spus Ianculescu.
În urma iubirii dintre Jeanette şi Beethoven a rămas un singur tablou, care este o gravură în lemn, realizată în curtea castelului lui van Greth. “Beethoven a avut apoi multe iubiri pasagere. Se ştie că nu putea să trăiască fără iubire. Din păcate pentru el nu s-a îndrăgostit niciodată de persoana potrivită.
Se îndrăgostea de cine nu trebuia. El era totuşi un muzician talentat, dar nu se putea compara cu femeile din familiile nobile. Aşa se face că nu a fost căsătorit niciodată”, a concluzionat Luciana Ianculescu. Iniţial, placa comemorativă a fost montată în interiorul casinoului, dar pentru că nu era deloc vizibilă acesta a fost scoasă în exteriorul clădirii care dateaza de pe la 1780, iar actuala sala festivă din incintă a găzduit odinioară baluri fastuoase.
IUBIRILE MARELUI COMPOZITOR
Countess Giulietta GUICCIARDI (1784-1856).
Amalie SEBALD (1787 – 1846).
Thérèse von BRUNSVIK (1775-1861).
Joséphine von BRUNSVICK (married DEYM), a.k.a. Pépi (1779 – 1821).
Antonie BRENTANO (née BIRKENSTOCK 1780 – 1869).
Countess Anna Marie ERDÖDY (née NICZKY 1779-1837).
Countess Almerie ESTERHAZY (married MURRAY 1789 – 1848).
Pagina Lia Neamt Cluj 2014
Surse :
http://www.gorj-domino.com
adevarul.ro
wikipedlia 